”Imigranții regulari plătesc în fiecare an 8 miliarde drept contribuții și primesc 3 ca pensii, cu un bilanț net de circa 5 miliarde pentru visteria INPS”, a explicat președintele institutului într-o audiere în Comisia parlamentară de anchetă privind sistemul primirii.
Din cauza celor care sosesc și găsesc de lucru, ”nu există efecte pentru lucrătorii mai calificați, nici în termeni de oportunități de angajare, nici de salariu”. ”În timp ce imigranții care intră pe piața italiană de muncă sunt în majoritatea cazurilor cu calificare scăzută, cota de italieni fără licență care aleg să emigreze din motive economice s-a înjumătățit între 2007 și 2015. Pare dificil de acea să presupui că fuga tinerilor din țara noastră ar putea fi datorată competiției cu imigranții pe piața muncii”, a adăugat președintele INPS.
Potrivit INPS, în perioada 2013-2015 în firme un lucrător la negru din trei era clandestin. Boeri explică faptul că regularizarea lucrătorilor imigranți duce la ”o ieșire la suprafață persistentă în timp a muncii altfel desfășurată la negru”: după regularizările din 2002 și 2012, 80% dintre imigranți rezultă a fi contribuabili la INPS chiar și la cinci ani după regularizare. ”Confruntarea publică – afirmă Boeri – ar trebui să se concentreze pe cum să se insereze imigranții în mod stabil pe piața nostră de muncă regulamentară. Integrarea pe piața muncii ar contribui și la îmbunătățirea percepției pe care o au italienii despre imigranți”.
”Puternica creștere de refugiați nu compensează lipsa sosirii de imigranți regulamentari”, a mai explicat Boeri denunțând ”substanțiala diminuare a cotelor decretului-fluxuri” pentru lucrătorii străini. De fapt ”centrele de primire a refugiaților sunt concentrate în zonele rurale, unde sunt mai puține oportunități de angajare”.
Boeri înfruntase chestiunea deja pe 16 iunie: ”Dacă astăzi am închide frontierele imigranților nu am mai fi în stare să plătim pensiile și sistemele noastre de protecție socială: plătesc 8 miliarde și încasează 3, cu un surplus de circa 5 miliarde”, explicase deja președintele INPS participând la Repubblica delle Idee. ”Mulți imigranți se întorc în țările de origine înainte de împlinirea vârstei de pensionare și deseori, deși există legile, nu o solicită. Utilizăm foarte mult aceste contribuții care – încheie – sfârșesc prin a fi fond pierdut”. Pe 4 iulie economistul și-a argumentat ideile ilustrând în Cameră raportul anual al INPS: ”Nu avem nevoie să închidem frontierele. Dimpotrivă, tocmai închizând frontierele riscăm să ne distrugem sistemul de protecție socială”, explica comentând o simulare care privește ipoteza de dispariție a fluxurilor ”în intrare de contribuabili extracomunitari” privind la evoluția de acum până în 2040. Aceasta, a explicat Boeri, ar putea înseamna ”minus 73 de intrări contributive și 35 de miliarde în minus de prestații sociale destinate imigranților, cu un bilanț net negativ de 38 de miliarde” pentru Institut. Valori care ar comporta ”o manevră în plus de făcut anual pentru a ține conturile sub control”.
Reacțiile
Critică deosebit de dură a liderului Lega Nord, Matteo Salvini: «”Imigranții ne plătesc pensiile…. Imigranții fac muncile pe care italienii nu mai vor să le facă… Sunt necesari mai mulți imigranți”. Tito Boeri, președintele INPS, trăiește pe Marte», a scris pe Twitter Salvini.
Deborah Bergamini de la Forza Italia: «INPS = Instititut Național pentru Protecția socială a Străinilor? Nu, pentru că dacă-l citește pe Boeri ai îndoieli…», a scris responsabila cu comunicarea de la Forza Italia. Deja de pe 4 iulie, de altfel, Bergamini l-a înștiințat pe Boeri că «cheltuielile cu imigrația neregulamentară, de acum până în 2040, vor crea o gaură de 85,6 miliarde în conturile statului».
Singurul nume greu din politica italiană care îl susține pe președintele INPS este Laura Boldrini. «65% dintre italieni (față de 21% dintre nemți) consideră refugiații o povară pentru că se bucură de anumite beneficii, potrivit lor, în timp ce se ignoră contribuția pozitivă pe care o aduc în termeni de plăți fiscale și contributive, așa cum mereu ne amintește președintele INSP, Tito Boeri», a spus președinta Camerei, prezentând datele raportului final al Comisiei Cox privind fenomenele de ură, intoleranță, xenofobie și rasism.
Potrivit lui Boldrini, pe tema imigrației există o ”răsunătoare diferență între cifre și realitatea percepută. Și sunt mai ales persoanele care nu cunosc, care nu au acces la date, persoanele care probabil se limitează să asculte anumiți exponenți politici sau să citească anumite ziare, care sunt mai frecvent purtătoare de atitudini de ură. Din păcate cine nu cunoaște e purtător de ură”.