Italia a devenit țara care acordă acum cel mai mare număr de cetățenii în Europa. Potrivit originii, cei mai mulți străini rezidenți în Italia provin din România –aproape 1.200.000 de români – apoi din Albania și Maroc.
Aproape șase milioane de imigranți în Italia cu o creștere minimă a prezențelor față de 2016 (plus 1,5%) și o explozie de noi cetățenii: peste 202.000 într-un an, din care patru din zece sunt copii care devin italieni prin efectul cetățeniei dobândite de la părinți. Sunt cifre din Raportul anual al Fundației ISMU (Inițiative și Studii privind Multietnicitatea) prezentat pe 5 decembrie la Milano.
”Este în curs un puternic proces de stabilizare și de regularizare a imigranților rezidenți de timp îndelungat. În următorii zece ani vom avea circa 2 milioane de noi cetățeni, în bună parte și electori”, a declarat Gian Carlo Blangiardo responsabil statistic al Fundației.
ISMU certifică și o scădere a debarcărilor pe coastele italiene (”nu există nicio invazie”) – de la 181.000 în 2016 la 117.000 în 2017 – însă în paralel și o creștere a ”neregularilor” deoarece ”solicitanților de azil li se refuză permisul de ședere, dar aceștia rămân în Italia”.
În mod aparent scad nașterile (de la 80.000 la 69.000 nou născuți), un efect care se datorează în special faptului că migranții rezidenți de timp îndelungat iau cetățenia și astfel rezultă italieni, nu străini. ”Italia este țara europeană unde se acordă cele mai multe cetățenii”, a adăugat Blangiardo.
O cotă consistentă de noi cetățeni (76.000, 41% din total) sunt minori, pentru că devin astfel în mod automat datorită părinților și nu trebuie să aștepte 18 ani pentru a deveni italieni. Un proces care în restul Europei a început acum douăzeci de ani și față de care Italia este la coadă, având o imigrație mai recentă spre deosebire de Franța și Marea Britanie. ”Nu din întâmplare între 2016 și 2017 a crescut numărul copiilor italieni și s-a diminuat cel al străinilor, așa cum s-au stabilizat și cifrele privind elevii străini, dar doar pentru că a existat o transbordare dintr-o categorie în alta”, adaugă cercetătorul.
Referitor la date, Fundația ISMU estimează că la 1 ianuarie 2017 populația străină din Italia a ajuns la cota de 5.958.000 de prezențe (regulare sau nu), cu o creștere de 87.000 de unități (+1,5%) față de anul anterior.
În ce privește proveniența, și pentru 2016 se confirmă primatul românilor, care, cu aproape 1.169.000 de rezidenți, reprezintă 23,2% din total, apoi urmează circa 450.000 de albanezi (8,9%) și 420.000 de marocani (8,3%).
Pentru prima dată după câțiva ani, în 2016 s-a înregistrat o revenire în rândul ocupaților și pentru străinii prezenți în Italia. În lumea muncii sunt angajați 2.400.000 de neitalieni, în special ca subordonați și muncitori, rămâne încă foarte redus procentul funcționarilor, și acoperă 10,5% din forța totală de muncă din Italia.
Componenta străină în școli a rămas aproape stabilă în ultimii ani, ținând cont și de faptul că mulți copii au devenit italieni.În anul 2015/2016 elevii neitalieni erau 814.851 (cu doar 643 în plus față de anul școlar precedent), reprezentând 9,2% din totalul populației școlare. Minorii străini se concentrează în special în școlile primare, provin din România și se află în special în Lombardia, regiune care primește cei mai mulți elevi în instituțile sale de învățământ. Rămâne în continuare puternic procentul de minori care abandonează studiile (32% față de 11,9% în cazul italienilor) în timp ce crește componenta tinerilor străini care aleg liceul și nu doar școlile tehnice și profesionale.
