Ambasadoarea României la Roma face un bilanț al lunilor de când a preluat funcția și dezvăluie momentele care au emoționat-o cel mai mult. Un astfel de moment a fost Ziua Națională: aici, spune doamna ambasador, românii devin mai patrioți, iar sărbătoarea este trăită cu mai multă intensitate decât în țară.
În același timp, este nevoie de revizuirea modului în care ne raportăm la specificul românesc, având în vedere că în anii tranziției, românii au dezvoltat un complex de inferioritate față de Occident. O soluție ar fi curentul „mândru că sunt român”, însă nu dus la extrem.
În final, o urare înțeleaptă pentru Noul An: să fim sănătoși și să ne bucurăm de această sănătate!
Peste câteva zile se împlinesc 7 ani de la intrarea României în Uniunea Europeană. Ar fi trebuit ca românii să fie europeni cu drepturi depline. Considerați că suntem europeni pe deplin? La ce capitole mai avem de muncă?
«Din punct de vedere al drepturilor, începând cu 1 ianuarie 2014, odată cu ridicarea tuturor restricțiilor pe piața muncii, potrivit Tratatului de aderare a României la UE, cetățenii români se bucură de aceleași drepturi precum ceilalți europeni – italieni, germani, olandezi etc.
Cetățenia europeană aduce cu sine un bagaj de drepturi atunci când o persoană se află pe teritoriul altui stat. Printre acestea enumăr libertatea de circulație, dreptul de a munci, de a beneficia de asistență socială și sanitară în anumite condiții, de a alege și a fi ales etc.
Acesta bagaj este foarte bogat dacă este folosit cum trebuie, iar pentru a ne bucura de drepturile europene în primul rând trebuie să le cunoaștem și să le exercităm. Instituțiile statului român, printre care și Ambasada, duc periodic campanii de informare pe aceste teme.
Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că drepturile vin la pachet și cu un set de obligații, în primul rând acela de a-i trata pe ceilalți așa cum vrem să fim tratați.»
Italia este țara cu cea mai mare comunitate românească din străinătate. Ultimul raport Unar cu privire la străini afirmă că românii din Italia sunt un milion. Aceeași cifră se repetă de cel puțin patru ani. Statisticile sunt inexacte sau românii nu mai vin în Italia? Care sunt estimările ambasadei?
«Aprecierea noastră este că, în prezent, comunitatea românească din Italia se stabilizează ca prezență și intră într-un proces de maturizare. Avem pe de-o parte un segment de populație care în mod evident s-a stabilit aici, s-a integrat în societatea italiană, are copii care frecventează școlile și universitățile italiene.
Pe de altă parte rămâne un segment de lucrători sezonieri, motivați de decalajul dintre venituri, care vin și lucrează pentru câteva luni și se întorc în România. Reamintesc faptul că cetățenii români nu au obligația de a-și anunța la oficiile consulare prezența pe teritoriul statului italian, de aceea trebuie să luăm ca puncte de referință exclusiv statisticile italiene.»
Ați afirmat că mandatul dvs. va fi împlinit atunci când un român va fi ales primar, parlamentar sau numit ministru. De ce vi se pare atât de important ca un român să dețină aici o vremelnică funcție de conducere?
«Am spus că îmi voi considera îndeplinite obiectivele mandatului atunci când un român va fi ales într-o poziție-cheie, asta nu înseamnă că aceasta se va întâmpla neapărat până la încheierea propriu-zisă a mandatului meu, ci foarte probabil după acest moment.
Urarea ambasadoarei României: „Vă doresc un reprezentant în Parlamentul italian”
Importanța unui astfel de rezultat constă în necesitatea obiectivă de reprezentare pe mai multe nivele a intereselor, dar mai ales a imaginii acestei comunități de peste un milion de persoane, pentru care oficiile diplomatice și consulare nu sunt îndeajuns.
O prezență românească semnificativă la nivelul administrației italiene ar crește nivelul de vizibilitate al comunității și s-ar constitui într-o formă de reprezentare complementară celei exercitate de Ambasadă. Dar în primul rând aceasta ar însemna un semnal cu privire la gradul de maturizare al comunității românești din Italia și un semnal de asumare a unui rol activ și constructiv în cadrul societății italiene.»
Există un curent de opinie în străinătate, încurajat și de entități din România, care susține că românii sunt mai grozavi decât alții, curent care poate fi rezumat de sloganul „mândru că sunt român”. Ce părere aveți despre acest curent?
«Acest curent de opinie răspunde nevoii de încurajare a românilor, care în anii tranziţiei au dezvoltat un complex de inferioritate faţă de Occident, atât prin prisma privaţiunilor la care au fost supuşi, cât şi prin asocierea identităţii naţionale cu festivismul kitsch impus de regimul comunist. Salut orice iniţiativă de revizuire în pozitiv a modului în care ne raportăm la specificul românesc. Pe de altă parte, aşa cum am spus şi cu alte ocazii, nu trebuie să cădem în cealaltă extremă.»
Interviu în exclusivitate cu Ambasadoarea Dana Constantinescu: „Am văzut multă ambiţie în comunitatea din Italia”
În toamna aceasta a avut loc o selecție pentru două locuri de funcționar consular la Roma. Au fost selectate mai multe persoane. Care este situația lor? Când vor începe munca la consulat?
«Precizez că procesul de selecție a vizat inițial trei posturi, fiind ulterior acceptați patru candidați în urma vacantării unui al patrulea post. În prezent așteptăm încheierea procedurilor administrative pentru angajare care durează până la 45 de zile lucrătoare de la anunțarea rezultatelor.
Există și o listă de rezervă de zece persoane care au fost luate în evidență în urma procesului de selecție în cazurile în care unul dintre aceștia nu este disponibil sau alte posturi devin vacante.»
Care au fost cele mai importante momente ale mandatului dvs. de până acum?
«Mă bucur că am reușit să aducem în Îtalia o delegație a autorităților din România responsabile cu integrarea romilor, pentru care am organizat întâlniri cu reprezentanți ai administrației centrale și locale la Roma, Veneția și Milano.
De asemenea, o altă reușită a fost organizarea seminarului privind drepturile și identitatea românilor în calitate de cetățeni europeni, la care au fost prezenți ministrul pentru românii de pretutindeni și ministrul italian pentru integrare.
Însă cel mai important moment a fost prima celebrare a Zilei Naționale de la începutul mandatului meu. Dincolo de programul propriu-zis extrem de încărcat de evenimente, ceea ce m-a marcat în mod profund a fost emoția autentică, trăită cu mai multă intensitate decât în țară, a românilor de aici.
Având în vedere că evenimentul legat de personajul lui Badea Cârțan a fost oarecum elementul comun al mai multor manifestări legate de Ziua Națională, țin să precizez că s-a suprapus pe experiența mea personală legată de Columnă, și anume vizita efectuată în luna iunie, la două săptămâni după sosirea mea în Italia, în muzeul din interiorul acesteia, un moment de mare încărcaătură emoțională.»
Ambasadoarea Dana Constantinescu a fost primită de preşedintele Giorgio Napolitano
Care sunt cele mai importante obiective ale Ambasadei pentru anul viitor?
«În planul relației bilaterale pentru anul viitor avem un calendar complex de contacte în proces de configurare vizând doar primul semestru, inclusiv din perspectiv asumării de către Italia în cel de-al doilea semestru al anului a Președinției a Consiliului UE.
Acest eveniment va presupune organizarea mai multor reuniuni la nivel UE în Italia, la care România, în calitate de sta membru, va fi reprezentată. De asemenea, amintesc faptul că în luna mai se vor organiza, în toate statele membre UE, alegeri pentru Parlamentul European.»
Vacanța de vară ați petrecut-o în Italia, unde petreceți sărbătorile de iarnă?
«Vacanța de vară am petrecut-o în biroul de la Roma, în această iarnă încerc „să mut biroul” la munte.»
Ce mesaj transmiteți românilor cu ocazia Crăciunului și a Anului Nou?
«Le doresc românilor să petreacă sărbătorile alături de cei dragi și să facă bilanțul realizărilor și mai puțin pe cel al lucrurilor neîndeplinite. Le mai doresc să fie sănătoși și să se bucure de sănătatea lor. La mulți ani!»
Sorin Cehan
