Natalia Elena Intotero a fost numită pe 23 mai în funcţia de secretar de stat la DRP. 
A mai fost secretar de stat, pentru câteva luni în 2009, la Ministerul de Externe, în guvernul PSD-PDL. Membru PSD din anul 2000, a fost preşedintele Tineretului Social-Democrat Hunedoara şi a fost consilier judeţean şi director al şcolii generale „Horia, Cloşca şi Crisan” din municipiul Brad. Este licenţiată în engleză-română şi relaţii internaţionale şi a absolvit masteratul de relaţii internaţionale la Institutul Diplomatic Român. Recent, Curtea de Conturi a descoperit mai multe nereguli la Departamentul care a fost condus în ultimii ani de Eugen Tomac. Am întrebat-o pe Natalia Intotero ce situaţie a găsit şi ce planuri are pentru DRP.
Pe 23 mai, premierul Victor Ponta a semnat decretul de numire a dvs. la conducerea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Un raport preliminar al Curţii de Conturi a arătat mai multe nereguli. La aproape o lună de la numire, ne puteţi spune ce situaţie aţi găsit la DRP?
«În primul rând, doresc sa vă mulţumesc pentru interesul constant pe care Gazeta Românească l-a manifestat faţă de problematica românilor de pretutindeni şi să vă felicit pentru efortul jurnalistic de promovare a valorilor şi comunităţilor româneşti.
Am preluat Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în urmă cu aproape o lună, aşa cum aţi menţionat. Vă pot confirma că raportul preliminar al Curţii de Conturi a devenit un document oficial în cuprinsul căruia sunt semnalate numeroase nereguli, sarcina noii conduceri a DRP fiind aceea de a adopta măsurile necesare pentru remedierea acestora.
Curtea de Conturi a constatat, de pildă, lipsa unei strategii guvernamentale în baza căreia DRP are obligaţia legală de a derula proiecte în beneficiul comunităţilor româneşti de peste hotare. Această strategie trebuie să fie dublată de strategii sectoriale, elaborate în funcţie de nevoile specifice fiecăreia dintre aceste comunităţi.
Observaţia este foarte corectă pentru că, după cum ştiţi, problemele cu care se confruntă etnicii români din statele învecinate sunt complet diferite de cele ale românilor stabiliţi în străinătate, indiferent de momentul la care au făcut această alegere sau de motivaţia care a stat la baza ei.
Pornind de la aceste aspecte, raportul Curţii de Conturi arată că, în perioada care a făcut obiectul verificării, nu a existat o viziune coerentă şi corelată cu obiectivele strategiei naţionale de sprijinire a românilor de pretutindeni. În consecinţă, multe dintre programele finanţate de DRP nu au reprezentat, în opinia Curţii de Conturi, soluţii adecvate la problemele specifice existente în comunităţile româneşti.
Pe de altă parte, raportul Curţii de Conturi constată inexistenţa unor parteneriate între DRP şi organizaţiile reprezentative ale comunităţilor româneşti, aşa cum stipulează legislaţia în vigoare.
Ori, aceste parteneriate au rolul de a contribui tocmai la o cunoaştere corectă a problemelor cu care se confruntă românii din afara frontierelor şi, implicit, la identificarea acelor programe care pot contribui la păstrarea identităţii naţionale sau la consolidarea statutului comunităţilor româneşti.
Preocuparea mea principală în legătură cu acest raport este adoptarea măsurilor pe care Curtea de Conturi le-a decis. Nu mă interesează trecutul, mă preocupă viitorul. Pentru ce s-a întâmplat până acum, bine sau mai puţin bine, responsabilităţile aparţin factorilor de decizie de la acel moment. Prioritatea mea zero este reaşezarea activităţii Departamentului pe fundamentul legal şi corect. Vom elabora o strategie pe termen mediu şi lung şi vom stabili priorităţi în activitatea de finanţare bazate strict pe nevoile reale şi imediate ale comunităţilor româneşti din vecinătate şi emigraţie. Problematica gestionată de DRP este parte a politicii externe, iar programele DRP vor completa, aşa cum este şi firesc, proiecţiile de politică externă ale României. Avem ca obiectiv principal păstrarea identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase a românilor de pretutindeni, dar responsabilitatea unor rezultate semnificative aparţine, în egală măsură, autorităţilor române, asociaţiilor româneşti şi autorităţilor din statele de reşedinţă sau cetăţenie.
În această logică, ne dorim să iniţiem şi să dezvoltăm parteneriate cu organizaţiile reprezentative ale comunităţilor româneşti, pe care le vom invita în curând la dialog. Realitatea a demonstrat că se resimte acut nevoia unor parteneri de dialog oneşti şi credibili de ambele părţi, dublată de necesitatea unei coagulări a mediului asociativ românesc în organizaţii puternice.
Beneficiile unui asemenea demers se regăsesc, în primul rând, în consolidarea statutului comunităţilor româneşti în ansamblu, ceea ce presupune atât o imagine pozitivă, cât şi drepturi în societatea de cetăţenie sau de adopţie pentru membrii acestora.
În consecinţă, sprijinul financiar al statutului român reprezintă doar o componentă, doar un singur mecanism prin care, împreună, autorităţi şi societate civilă românească, putem să împlinim dezideratul enunţat mai sus: păstrarea identităţii naţionale. Ştiu că organizaţiile reprezentative ale românilor de pretutindeni aşteaptă să construim împreună ceva temeinic şi am încredere că vom colabora eficient şi onest.»
Veţi face publice contractele derulate de DRP în mandatul lui Eugen Tomac? În cazul unor nereguli, ce măsuri veţi lua?
«Ca şi alte instituţii publice, DRP are obligaţia de a respecta principiile transparenţei şi eficienţei cheltuirii fondurilor. Nu ne vom abate de la aceste reguli. Toate informaţiile de interes public vor fi accesibile pe pagina web a departamentului, dar nu voi permite ca principiul transparenţei să fie folosit în scopul unor reglări de conturi, aşa cum s-a mai întâmplat.»
Au existat acuzaţii despre alocarea fondurilor DRP pe criterii politice, favorizându-se anumite asociaţii „portocalii”. Veţi schimba sistemul sau acum a venit rândul asociaţiilor simpatizante ale USL să aibă acces la fonduri?
«După cum ştiţi, în anul 2009, am deţinut funcţia de secretar de stat în cadrul MAE. Pornind de la această experienţă şi ţinând cont de faptul că obiectivele DRP sunt complementare obiectivelor de politică externă ale României, voi impune ca deciziile referitoare la activitatea de finanţare a DRP să respecte principiile echidistanţei şi obiectivităţii.
De asemenea, aceste decizii vor servi interesul naţional şi interesele comunităţilor româneşti de pretutindeni în egală măsură, şi nu cauza unor grupuri restrânse.
Vom stabili criterii clare în baza cărora vor fi selectate proiectele, vom oferi şi vom cere seriozitate asociaţiilor româneşti partenere, ceea ce presupune profesionalism de ambele părţi.
Cred că este timpul să derulăm împreună proiecte cu impact, cu efecte de durată şi circumscrise scopului comun: păstrarea identităţii româneşti şi promovarea unei imagini pozitive a României şi a românilor la nivelul opiniei publice din statele de adopţie sau de cetăţenie.
De asemenea, am convingerea că organizaţiile românilor din emigraţie pot şi au responsabilitatea să sprijine statul român în demersurile menite să conducă la îmbunătăţirea situaţiei minorităţilor româneşti din statele vecine.
Orice proiect care urmăreşte scopul comun la care am făcut referire şi răspunde nevoilor comunităţii căreia se adresează este binevenit şi va fi sprijinit, indiferent de simpatiile politice ale asociaţiei care-l va propune.»
Natalia Intotero, noul secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Majoritatea românilor din diaspora nu ştiu nimic despre activitatea Departamentului. Aveţi în plan o strategie pentru comunicarea activităţilor DRP de acum înainte?
«Ne dorim să schimbăm această situaţie şi invit mass-media de expresie românească să fie alături de noi în acest demers. Vom adapta inclusiv pagina web a DRP în acest scop şi vom încerca să dezvoltăm dialogul cu asociaţiile româneşti dincolo de tema proiectelor pentru care se solicită finanţare.
Este în interesul nostru să fim cunoscuţi, să ne transmitem mesajele şi să ştim că ele sunt receptate corect. Este foarte important ca românii de pretutindeni să ştie cine suntem, ce facem, care este baza legală a activităţii noastre, care sunt obiectivele naţionale în raport cu toate comunităţile româneşti şi în ce constă sprijinul pe care statul român, prin intermediul DRP, îl poate acorda.»
Care sunt fondurile disponibile până la sfârşitul acestui an? Există posibilitatea prezentării unor proiecte noi?
«Vă pot spune că, până la acest moment, bugetul DRP a fost angajat în proporţie de peste două treimi. În plus, există numeroase propuneri analizate deja de comisia de evaluare, anterior numirii mele în funcţia de secretar de stat.
Vom analiza situaţia cu foarte mare atenţie şi vom anunţa public posibilitatea departamentului de a organiza o nouă sesiune de selecţie. Profit de oportunitatea pe care mi-o acordaţi şi invit organizaţiile româneşti să lucreze la propuneri de proiecte pentru anul viitor. Este foarte important să primim aceste propuneri la data pe care o vom comunica şi să facem, în funcţie de ele, proiecţia bugetară pentru 2013.»
Care este experienţa dumneavoastră în privinţa comunităţilor de români din străinătate?
«Experienţa profesională directă în acest domeniu se datorează calităţii de secretar de stat în cadrul MAE. Vă asigur însă că am determinarea personală necesară de a coordona DRP în scopul promovării unei imagini pozitive a românilor care trăiesc peste hotare.
Îmi doresc sincer să contribuim la schimbări în bine în viaţa lor de zi cu zi. Mă bazez pe ei, pe dvs., jurnaliştii români de pretutindeni, mă bazez pe sprijinul politic de care mă bucur şi mă bazez la fel de mult pe colegii mei din DRP care au expertiză în acest domeniu.
Contez, de asemenea, pe sprijinul Ministerului Afacerilor Externe şi al misiunilor diplomatice ale României. Am toată deschiderea pentru a crea acele parteneriate care sunt necesare, în ţară şi peste hotare, pentru a atinge obiectivele comune românilor de pretutindeni şi României.»
Conform unor informaţii din presă, aţi locuit la Roma. Aveţi o relaţie specială cu românii din Italia?
«Nu am locuit la Roma. Sunt un cetăţean român care a avut posibilitatea să plece în străinătate, să trăiască şi să muncească pentru un salariu mai bun. Nu am vrut sa plec din ţară. Am preferat să rămân aici şi, prin tot ceea ce pot eu, să contribui la o imagine mai bună a românilor şi a României.»
Cum îi veţi convinge pe românii din diaspora că activitatea DRP nu este inutilă?
«Vă mărturisesc că îmi doresc ca această convingere să derive din credinţa în reuşita noastră comună. Cred sincer că e foarte important să ne apropiem unii de ceilalţi animaţi de această credinţă. Este esenţial să credem cu onestitate că împreună, autorităţi şi societate civilă, vom reuşi să facem echipă şi să ne schimbăm imaginea, statutul, destinul.»
Sorin Cehan
Cine este noul secretar de stat la DRP?
Natalia Intotero este căsătorită cu un om de afaceri italian. Într-un interviu din 2009, ea declara: „Soţul meu este de lângă Roma. El m-a susţinut şi mi-a dat idei despre ceea ce aş putea face în politică, poate reuşesc şi eu să contribui şi să schimbăm ceva în ţara asta prin forţele care le am. Pe partea asta de relaţii externe am început să descopăr un interes în momentul în care mergeam în străinătate cu el şi mă deranja mult când vedeam români care suferă.”
