Mafioţi în ţara mafiei, arestaţi şi condamnaţi cu articolul 416 bis, pentru asocierea de tip mafiot. În 27 octombrie, 15 români, membri ai unei organizaţii intitulate „Brigada” condusă de interlopul Viorel Marian Oarză (foto 1), fost boxer de performanţă din Iaşi.
Cei 15 au fost arestaţi anul trecut şi acuzaţi de extorcare, jafuri, trafic de droguri. Noutatea este că erau organizaţi în mod ierarhic şi aveau propriile ritualuri de afiliere. Acum au sosit condamnările din procesul de primul grad.
Judecătorul pentru audieri preliminare Luisa Ferracane i-a condamnat la Torino pe cei 15 membri ai bandei ”Brigada Oarza” la pedepse de până la 15 ani pentru o serie de infracţiuni printre care cea prevăzută de articolul 416 bis. Este prima sentinţă italiană care condamnă un grup de persoane române pentru asociere în scopul comitere de infracţiuni de factură mafiotă, scrie Corriere della Sera.
E oficial: primul clan mafiot românesc din Italia se numeşte „Brigada”, 17 arestări la Torino
Ancheta
Ancheta, coordonată de procurorii din Torino, a dus la circa 20 de arestări executate pe 20 iunie 2013 în capitala piemonteză. După luni de filări şi interceptări echipa mobilă a poliţiei, cu ajutorul a 120 de colegi români, a descoperit că în provincia Torino fusese creată o celulă infracţională română pentru a lupta împotriva albanezilor, care de ani de zile gestionează la Torino o parte a lumii prostituţiei.
Brigada s-a extins de-a lungul anilor. De la proxenetism, activităţile s-au multiplicat: extorcări, jafuri, exploatarea prostituţiei, trafic de droguri şi de tutun. Pentru a intra în Brigadă aspirantul se supunea unui ritual descris cu precizie în ordonanţa mandatelor de arestare.
”Îşi tăiau încheieturile sau antebraţele şi se puneau în contact cele ale afiliaţilor cu cele ale unui nou admis în clan. Apoi se sărutau. Era un fel de-a spune că se uneau pe viaţă”.
O persoană ieşită din grup care trăieşte sub protecţie, super martorul anchetei, a povestit că ritualul este de unire: ”Indică un grup unit… şi-au făcut un tatuaj pentru a se simţi uniţi. L-au făcut pentru ca cel care vede tatuajul să aibă frică, să ştie că aparţin grupului”.
Banii pentru întreţinerea afiliaţilor erau strânşi şi în localurile nocturne. ”Este ales un cântăreţ român – explica colaboratorul cu justiţia – care apare în faţa şefului. Familiile înstărite fac oferte cântăreţului, chiar şi de 3.000 de euro, în onoarea sa”. Un mod pentru a asigura o ”protecţie absolută” şi a demonstra puterea. Compensaţia finală era împărţită la finalul serii: jumătate din bani rămâne cântăreţului şi jumătate localului, care de fapt era gestionat de mafioţi.
”Naşul” şi întâlnirile
Din 2009 ”naşul”, şeful organizaţiei, era Viorel Marian Oarza, de 38 de ani. Deja în închisoare la momentul arestărilor, şi-a recunoscut propriul rol într-o scrisoare, după ce a demonstrat că reuşeşte să trimită ordine în exterior şi din închisoare prin intermediul unor ”bileţele”.
Regentul său, după arestarea pentru o tetativă de omor, ar fi fost Gheorghe Eugen Păun, acum condamnat la 15 ani. Sub el, ar fi acţionat bărbaţi cu rolul de ”general”, ”cavaler”, ”soldat”, ”săgeată” şi ”nepot”.
Unul dintre locurile de întâlnire era „Zimbrul”, localul torinez pus sub sechestru. ”În fiecare vineri seara – a declarat colaboratorul cu justiţia – e întâlnirea întregului grup… şi nu poate intra nimeni care nu are de-a face cu acest grup. Este un anume Andrei care pune muzică specială, nu sunt acceptate persoane care nu se cunosc. Grupul este compus din 70 sau 90 de persoane”.
Fiecare avea sarcina sa. ”Zecile de care am vorbit se ocupau de diferite sectoare. N. controla prostituţia, L. se ocupa de şantiere, de construcţii, R. controlează contabilitatea grupului şi intervine privind activitatea punitivă, şi apoi fraţii O. se ocupă de protecţie şi controlează firmele şi practică cămătăria”.
”Săgeata” era o persoană ”care se duce să facă treaba atribuită ei fără să pună întrebări”. ”Nepotul” ”cel care se duce să ia banii de la prostituate”.
Agresiunea asupra bodyguard-ului
Ancheta a plecat de la tentativa de omor comisă asupra lui Vasile Vrînceanu, un bodyguard. A ”greşit” de două ori în privinţa ”Brigăzii”. Prima dată, pentru că i s-a spus să lucreze numai la Cristal din Pinerolo, şi el s-a dus şi la o discotecă din Avigliana.
A doua oară, pentru că atunci când doi membri ai bandei i-au cerut să cloneze carduri bancare şi să vândă ţigări de contrabandă, s-a făcut nevăzut. Într-o seară din aprilie 2012 colegii săi i-au dat întâlnire în parcul Pellerina. El s-a prezentat acolo cu cumnatul. Era aşteptat de patruzeci de persoane. Cincisprezece l-au rupt în bătaie, lovindu-l şi cu răngi. Pentru a-l termina, l-au înjunghiat în spate. Dar Vasile a supravieţuit. Astăzi e viu ca prin minune.
Războiul cu albanezii
Războiul dintre români şi albanezi la Torino a început acum mai mulţi ani. Oarză, fostul şef român, a fost arestat pentru că a încercat să-l ucidă pe ”boss-ul” albanezilor, Neu Shol, într-o ciocnire în plin centrul oraşului Torino, când era în curs o fază fierbinte a gherilei pentru controlarea teritoriului.
Păun, unul dintre comandanţi, suferise o tentativă de omor din partea rivalilor din acelaşi motiv.
Această luptă, cu împuşcături, incendieri şi bătăi a marcat etapele ascensiunii la putere a şefului de schimb. La Torino, pentru mult timp, mulţi români patroni de magazine, baruri şi localuri au trăit în teroare.
Povesteşte G.A., o femeie victimă a mai multe agresiuni, referindu-se la unul dintre şefii bandei: ”Mi-a spus că trebuie să las în localul meu un cântăreţ român pe care el mi l-ar fi adus şi căruia ar fi trebuit să-i dau o compensaţie săptămânală de 800 de euro plus 80 de euro de dat cântăreţului. Ca să nu am probleme în local”. După refuzul femeii, localul acesteia a fost incendiat.