De la 19.000 la 15.000. Scădere dramatică a numărului de copii români născuți în Italia: aproape cu un sfert mai puțin. Alarma vine de la Institutul național italian de statistică, Istat, care a calculat că în 2016 s-au născut cu 12.000 de copii mai puțin decât în 2015.
În 2015, datele Istat arătau, adevărat, o scădere dramatică a nașterilor, dar cu toate acestea copiii străinilor reușeau să echilibreze balanța.
Bilanțul demografic general italian este în mare deficit de mulți ani. Nu numai că scad nașterile, dar numărul deceselor îl depășeșete pe cel al nașterilor, făcând astfel negativ bilanțul natural. Populația Italiei totală este în scădere, și, dacă nu ar exista aportul imigrației, deficitul ar fi și mai amplu.
Potrivit naționalității de proveniență a mamelor copiilor străini născuți în Italia, statisticile pun româncele pe primul loc între străine. Astfel, în 2015, româncele au născut peste 20% din totalul copilor străini, 19.123 de născuți, urmate de marocane (11.888), albaneze (9.257) și chinezoaice (4.070). Aceste patru comunități reprezentau aproape jumătate (47%) dintre nașterile din mame străine rezidente în Italia.
În 2016 scăderea copiilor străini născuți a fost dramatică. Pe primul loc se confirmă copiii români, dar cu mult mai puțini: 15.417 în 2016, urmați de marocani (9.373), albanezi (7.798) și chinezi (4.602). Aceste patru comunități reprezintă 53,6% din totalul născuților străini.
În 2016, arată Istat în raportul privind natalitatea și fertilitatea, au fost înscriși la evidența populației pentru nașteri 473.438 de copii, cu peste 12.000 în minus față de 2015: în 8 ani, din 2008 până în 2016, nașterile au scăzut cu peste 100.000 de unități.
Datele sunt conținute în raportul ISTAT ”Natalitate și fertilitate a populației rezidente – anul 2016”.
În 2016 se confirmă tendința de diminuare a fertilității în curs din 2010. Numărul mediu de copii per femeie scade la 1,34 (1,46 în 2010). Femeile italiene au în medie 1,26 copii (1,34 în 2010), cetățenele străine rezidente 1,97 (2,43 în 2010).
Efectul modificării structurii pe vârstă a populației feminine este responsabil de aproape trei sferturi din diferența de nașteri observată între 2008 și 2016. Restul cotei depinde în schimb de diminuarea înclinației de a avea copii.
Reducerea numărului mediu de primi copii per femeie între 2010 și 2016 este responsabilă pentru 57% din scăderea totală a fertilității femeilor italiene și pentru 70% din cea a femeilor străine. Observând generațiile, numărul mediu de copii per femeie în Italia continuă să descrească fără încetare. Se merge de la 2,5 copii ai femeilor născute în primii ani ‘20 (adică imediat după Primul Război Mondial), la 2 copii de femeie pentru generațiile de după Al Doilea Război Mondial (anii 1945-49), până se ajunge la nivelul estimat de 1,44 copii pentru femeile generației 1976.
În mod analog se observă o însemnată creștere a cotei femeilor fără copii: în generația 1950 această cotă a fost de 11,1%, în generația anului 1960 de 13% și în cea a lui 1976 se estimează că va ajunge (la finele ciclului vieții reproductive) la 21,8%.
