Noile norme aprobate de Cameră pe 13 octombrie 2015, dar care încă trebuie să treacă în Senat, ar garanta cetățenia italiană la circa 800.000 de copii străini. Dintre aceștia, 158.000 sunt români, grupul cel mai mare, transmite APDA.
Fundația Leone Moressa a publicat un studiu pentru a explica cine ar fi potențialii noi italieni. Beneficiarii reformei ar fi 800.600 de tineri, circa 80% dintre minorii străini rezidenți în Italia. Acestora li s-ar adăuga 58.500 de potențiali beneficiari în fiecare an.
Noile norme promovează principiul ”ius soli temperato”: un copil născut în Italia devine în mod automat italian dacă cel puțin unul dintre părinții săi se află legal în Italia de cel puțin 5 ani. Normele introduc și așa-numitul „ius soli culturae”, devenind italian ”minorul străin, născut în Italia sau care aici a venit până la vârsta de 12 ani, care a frecventat un parcurs formativ timp de cel puțin cinci ani”.
La 1 ianuarie 2017, în Italia erau circa un milion de minori străini, 21% din totalul populației imigrate. Băieții sunt 52% și fetele 48%.
Pentru a trasa un portret-robot al celor care ar putea deveni italieni, cercetătorii de la Moressa au examinat datele referitoare la elevii străini din anul școlar 2015/2016: un eșantion de 815.000 de tineri, care în bună parte coincide cu potențialii beneficiari ai reformei.
Astăzi pe băncile școlilor din Italia se numără peste 200 de naționalități diferite. Țara cea mai reprezentată este România (circa 158.000 de elevi români înscriși în școlile italiene), urmată de Albania, Maroc și China. Nu este o întâmplare că primele trei țări ale clasamentului coincid cu cele trei comunități cele mai numeroase din Italia.
Potrivit cercetătorilor de la Moressa, ”vor fi peste 800.000 de potențiali beneficiari ai reformei și va fi vorba cu precădere de tineri proveniți din țări creștine, în timp ce componenta musulmană se situează la 40%”.
Când va fi aprobat și în Senat și va deveni lege? Aprobat la finele lui 2015 de Cameră, proiectul de lege ius soli urmează să fie examinat de Senat. Partidul Democrat nu reușește să găsească susținerea necesară. În apropierea campaniei, subiectul a devenit electoral.
Se va vorbi din nou în noiembrie: premierul Paolo Gentiloni a spus clar că nu vrea să riște incidente politice înainte de aprobarea bugetului.
