Natalia Intotero, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, a explicat că este o prioritate a Guvernului să-i să îi determine pe românii din străinătate care vor să se întoarcă acasă, să facă acest pas. Pe de altă parte, pentru cei care vor să plece a fost organizată o mega-campanie de informare, pentru a se încerca evitarea situațiilor de exploatare. ” «Mulți români încă acceptă să lucreze la negru, încă sunt păcăliți de diverși intermediari sau angajatori mai mult sau mai puțin fictivi și ajung în situații de exploatare. Nu se mai pot întoarce în țară, din lipsă de bani și devin ținte sigure ale grupărilor de trafic de persoane», declară ministrul. În interviu au fost abordate și alte teme, cum ar fi Congresul Românilor de Pretutindeni sau finanțarea proiectelor.
Ce aduce nou venirea dumneavoastră în ministerul românilor de pretutindeni? Ce schimbări aveți în plan?
«Sunt de părere că schimbarea conducerii unui minister nu înseamnă automat o schimbare cu orice preț. Intenția mea este de a continua proiectele și campaniile care pot veni în sprijinul românilor care muncesc, studiază și trăiesc peste hotare și, de ce nu, chiar și al românilor care intenționează să o facă. Problematicile fiecărei comunități de români sunt complexe și cred că soluția este o abordare personalizată. Vorbim, totuși, despre 10 milioane de români: românii din jurul granițelor țării, care au fost, la un moment dat, parte a statului român, românii din jurul României care nu au beneficiat de acest statut și comunitățile din diaspora. »
Care este planul de acțiune?
«Pentru că am pomenit de atenția acordată românilor care intenționează să plece peste hotare, doresc să anunț că anul acesta vom da o mai mare amploare campaniei „Informare acasă, siguranță în lume”. Dorim să o extindem la nivel național, în două etape, una care să se desfășoare pe perioada verii și una care să se deruleze la începutul toamnei.
Față de alți ani, numărul participanților în cadrul programului taberelor ARC a crescut de la 2000 la 3000. În acest an, vom avea în premieră, și o ediție de iarnă cu tematică dedicată anului Centenar. Suntem totodată, în procedură de finalizare a proiectului 100 Biblioteci Românești în diaspora și vom distribui în scurt timp aproximativ 17.000 de suporturi de curs pentru predarea interactivă a limbii române prin proiectul „Limba română, educație și comunicare”.»
Când ați preluat mandatul, presa a dezgropat un interviu mai vechi, în care spuneați că nu sunteți de acord cu plecarea românilor și că ei ar trebui să își caute de muncă în România. V-ați modificat convingerile în privința celor care pleacă?
«Întâi de toate, vreau să îmi cer din nou scuze față de persoanele cărora declarația mea de atunci le-a adus atingeri. În calitate de ministru, atenția mea se concentrează asupra dorințelor și a convingerilor românilor de pretutindeni și, din ce am observat în cursul vizitelor și al discuțiilor cu membrii diasporei, marea dorință a multora dintre ei este să se întoarcă acasă.
Nu doar am observat, am și simțit aceasă dorință a conaționalilor noștri. Sunt un mesager al României în relaţia cu românii de peste hotare şi trebuie să devin mesagerul lor în relaţia cu România. Așa că este o prioritate a Guvernului să-i să îi determinăm pe aceia care își doresc, desigur, să se întoarcă acasă. Se fac eforturi importante în aceasă direcție, prin proiectele de finanțare adresate celor care doresc să își pună acasă bazele unei afaceri, după expertiza și experiența acumulate în străinătate. Vorbim despre oameni care au adus un aport important la dezvoltarea economică a țării și dorim să îi convingem că au la ce să se întoarcă.»
Ați vizitat Cehia imediat după accidentul de muncă în care au pierit cinci români. Ce v-a impresionat cel mai mult?
«Au fost momente cumplite pentru familiile victimelor acelei tragedii. Când e vorba de moartea cuiva drag, nimeni și nimic nu poate compensa o astfel de pierdere, iar orice efort făcut de orice instituție nu poate alina durerea rudelor celor dispăruți. Am încercat, totuși, să ofer sprijin, alături de colegii din MAE și din alte instituții, pentru ca familiile să nu aibă de gestionat, pe lângă doliu, și complicațiile și dificultățile ce decurg, din păcate, în astfel de cazuri.
M-au impresionat enorm discuțiile cu rudele celor dispăruți, poveștile lor de viață, dorința lor de a-și ajuta familiile acceptând contractul în Cehia. M-au impresionat și întâlnirile cu supraviețuitorii, cu ceilalți lucrători români de la uzină, care își doreau să ajungă acasă cât mai repede. Și am simțit că e nevoie să tragem un nou semnal de alarmă și să le reamintim românilor să se informeze cât mai bine înainte să plece la muncă în străinătate. Să își cunoască drepturile, să își facă asigurări de sănătate și de viață, să cunoască legislația privind protecția muncii. Cred că informarea acasă poate salva vieți sau, măcar, poate preîntâmplina tragedii de familie.»
Fostul premier Mihai Tudose și fostul ministru pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, au promis înființarea unor centre de sprijin în zonele unde românii sunt exploatați și chiar a unor echipe de intervenție, denumite englezește „task-force”. Ați abandonat aceste planuri?
«Chiar săptămâna trecută am avut o întrevedere cu Excelența Sa domnul Marco Giungi, ambasadorul Italiei, în care am pledat pentru continuarea discuțiilor pentru înființarea Centrului interdisciplinar de asistență pentru persoanele vulnerabile la trafic și exploatare prin muncă din sudul Italiei. E vorba, așa cum știți, de centrul Vittoria – Ragusa. Suntem în discuții constante cu partea italiană, iar doamna secretar de stat Lilla Debelka a făcut și o vizită de lucru în Italia, unde a discutat pe această temă cu autoritățile din provinciile Catania si Ragusa. În cel mai scurt timp se vor identifica modalități concrete de realizare a proiectului.»
În general există mulți români exploatați, în special cei angajați de firme intermediare. Ca jurnaliști, primim deseori semnalări de situații grave. Ministerul are un departament de gestionare a acestor situații?
«Așa este, e una dintre realitățile foarte triste cu care ne confruntăm și cu care facem eforturi, la nivel Guvernamental, să ne luptăm. Au fost și sunt în derulare campanii la nivel național pentru a le transmite oamenilor că trebuie să se informeze și să se pregătească bine înainte de a pleca la muncă în străinătate. Cu toate acestea, mulți români încă acceptă să lucreze la negru, încă sunt păcăliți de diverși intermediari sau angajatori mai mult sau mai puțin fictivi și ajung în situații de exploatare. Nu se mai pot întoarce în țară, din lipsă de bani și devin ținte sigure ale grupărilor de trafic de persoane. Colaborăm cu departamentul consular al MAE și cu alte ministere implicate și, așa cum vă spuneam, intenționăm să intensificăm campania “Informare acasă! Siguranță în lume!”. »
Există o birocrație exagerată legată de finanțarea proiectelor. De multe ori, timpul pentru întocmirea documentației depășește timpul efectiv de realizare a proiectului. Ce puteți face în acest sens?
«Le pot transmite românilor care doresc să depună proiecte de finanțare nerambursabilă că procedura de finanțare este sensibil simplificată prin modificările aduse Legii 299/2007 și Legii 321/2006. Așteptăm acum ca modificările să fie adoptate de Parlament. »
A existat într-o perioadă propunerea externalizării proiectelor, a dosarelor, iar toată echipa ministerului să poată lucra pentru gestionarea problemelor diasporei și un contact mai strâns cu românii din afara țării. Ce părere aveți de această idee?
«Sunt variante de lucru pe care le analizăm și pe care le vom putea lua în calcul odată ce vom avea tot cadrul legislativ stabilit.»
A fost denumit ministerul-Cenușăreasă, cu personal puțin și cel mai mic buget. Dacă ați avea mai mulți oameni și fonduri mai multe, care ar fi primele trei proiecte mari pe care le-ați realiza?
«E adevărat că suntem o structură nouă, cu tot ce decurge din această realitate.
Eu sunt un om pragmatic și analitic și iau lucrurile pas cu pas. Consider că a fost un pas și un semnal extrem de important decizia ca Departamentul pentru Românii de Pretutindeni să devină, din structură în cadrul MAE, un minister. Să aibă personalitate juridică, să dispună de inițiativă legislativă și putere de decizie și, desigur, de resurse mai mari.
Sigur că sunt multe proiecte prin care îmi doresc să le fim aproape românilor și să îi ajutăm acolo unde au cel mai mult nevoie. Pentru mine, personal, este extrem de important ca proiecte precum cel al Centrului interdisciplinar de asistență pentru persoanele vulnerabile la trafic și exploatare prin muncă să se concretizeze cât mai repede.
Românii noștri de afară au mare nevoie de astfel de centre, de instrumente care să îi protejeze față de abuzuri. Mi-aș dori, de asemenea, ca ministerul să dispună de resursele necesare pentru a avea, pe cât posibil, oameni în teritoriu, în zonele unde există mulți români și, implicit, o serie de probleme, de la sclavie la abuzuri domestice sau nerespectarea unor drepturi fundamentale. Aș vrea să le putem acorda sprijin colegilor de la alte ministere care au deja reprezentare în zonele cu comunități mari, evident, fără a ne depăși atribuțiile. În același timp, mi-aș dori să putem finanța cât mai multe proiecte pe domeniile de finanțare Educație, Cultură, Spiritualitate și Tradiție, Societate Civilă, Mass-Media, Apărarea drepturilor și libertăților românilor.»
Congresul Românilor de Pretutindeni pare din nou imposibil de organizat, după o primă convocare care a dat naștere la multe polemici. Veți organiza anul acesta o nouă ediție a Congresului?
«Pentru acest an avem în desfășurare numeroase campanii și evenimente în marja celebrării Centenarului. Vorbim despre acțiuni care se derulează pe toată durata anului și am decis să le acordăm prioritate. Sub nici o formă nu neglijăm acest proiect dar nu știm dacă organizarea unei noi ediții a Congresului va fi posibilă acum. »
Veți relansa întâlnirile de vară ale românilor de pretutindeni, pe modelul celor de la Mangalia din anii când exista DRP?
«Dată find multitudinea de evenimente din cursul acestei veri, am amânat organizarea întâlnirii pentru luna decembrie. Va fi o reuniune de amploare la care să ia parte mediul asociativ și mass-media din diaspora. Întâlnirea din noiembrie-decembrie ar marca și încheierea proiectului “Centenar 2018” și am considerat că Alba Iulia ar fi locul potrivit pentru organizarea unui asemenea eveniment. Veți fi printre primii informați despre detaliile reuniunii.»
Sorin Cehan, Andi Rădiu
