Ministrul Românilor de Pretutindeni, Angel Tîlvar, a declarat în exclusivitate pentru ȘtiriDiaspora.com că, momentan, singura soluție pentru repatrierea românilor decedați în diaspora ar fi polițele de asigurare în caz de boală sau deces. Asta, în condiţiile în care Poliţia Romană plăteşte în anul 2015 aproape 12 milioane de euro pentru repatrierea infractorilor români din afara granițelor.
DPRRP a anunţat deschiderea sesiunii de finanţare pentru anul 2015. Ce se schimbă faţa de anul trecut, în condiţiile în care la sesiunea din 2014 nu a existat transparenţă în privinţa metodelor de evaluare a proiectelor? Cum se va rezolva problema credibilităţii fondurilor şi acordarea preferenţială acuzată de jurnalişti după ce anul trecut a fost nevoie de reevaluarea proiectelor de către persoane din afara DRP şi au existat practic două sesiuni de evaluare? Care este bugetul din acest an?
Anunţul cu privire la lansarea noii sesiuni de finanţare a fost făcut în data de 26 ianuarie şi ne dorim ca el să ajungă la cunoştinţa cât mai multor organizaţii şi asociaţii din comunităţi, astfel încât să fie depuse proiecte cât mai diverse, interesante şi utile pentru români de peste hotare. Ne dorim totodată, să primim proiecte construite de mai multe asociaţii, astfel concepute încât ecoul lor să fie unul cât mai amplu.
Cu privire la procedura în sine, transparenţa acesteia a fost sporită, criteriile de evaluare pe baza cărora Comisia apreciază oportunitatea proiectelor au fost mai bine structurate, cu completări şi detalieri necesare. Au fost aduse o serie de modificări şi în ceea ce priveşte modul de acordare a punctajului. Lista proiectelor câştigătoare, precum şi punctajul obţinut de fiecare dintre acestea vor fi afişate pe site-ul departamentului.
În anul 2014, a fost organizată o singură sesiune de finanţare. Reevaluarea proiectelor a fost făcută de către o Comisie nouă, însă alcătuită tot din specialişti DPRRP, la recomandarea direcţiilor de specialitate din cadrul MAE.
În ceea ce priveşte bugetul DPRRP pentru acest an, el se ridică la 9 917 000 lei, este un buget apropiat de cel de anul trecut. Chiar dacă resursele nu sunt atât de mari pe cât ar fi de dorit, este important să le folosim judicios, astfel încât efectele generate în comunităţile româneşti să fie cât mai vizibile. Sper, de asemenea, ca rectificările bugetare viitoare, să permită suplimentarea acestui buget.
EXCLUSIV / Ministrul diasporei, Angel Tîlvăr nu are probleme cu trecutul: „Aşa e, tatăl meu a fost securist, dar Securitatea a fost un instrument profund dăunător”
În condiţiile în care Poliţia Romană plăteşte în anul 2015 aproape 12 milioane de euro pentru repatrierea infractorilor români, la nivel guvernamental nu există un program prin care statul să sprijine repatrierea românilor morţi în diaspora, care zac ani de zile în morgile din Italia, Spania etc. Disperată, o familie din Germania şi-a trimis prin poştă ruda decedată după ce a incinerat-o, economisind astfel 7000 de euro. Să nu uităm că în momentul de faţă românii plecaţi la muncă în afara graniţelor ţării reprezintă cel mai mare investitor direct în economia românească prin sumele de bani trimise anual în ţară.
Orice situaţie dramatică de acest tip, care a ajuns la cunoştinţa reprezentanţilor DPRRP sau a ministrului delegat, a fost transmisă imediat autorităţilor care au competenţe în această privinţă. Statul român, prin Ministerul Afacerilor Externe, recomandă cetăţenilor români care de deplasează în străinătate încheierea de asigurări care acoperă o gamă largă de situaţii, inclusiv repatrierea în caz de boală sau de deces. Se vor continua, desigur, şi demersurile pe lângă autorităţile locale din zonele în care locuiesc comunităţi importante de români, pentru a fi identificate modalităţi prin care astfel de situaţii să fie evitate.
La alegerile prezidenţiale de anul trecut doi miniştri au fost acuzaţi direct de proasta organizare a secţiilor de votare. Este vorba de Titus Corlatean şi Bogdan Stanoevici. Amândoi au părăsit Guvernul, iar după o scurtă perioadă au revenit: unul dintre ei este secretar de stat la cultură – dl Stanoevici, celălalt, consilier special al dl Ponta, Titus Corlatean. Cum comentaţi acest demers, în condiţiile în care Dl Ponta a spus că cei vinovaţi pentru proasta organizare vor plăti cu funcţia?
Orice român, oriunde s-ar afla el, trebuie să îşi poată exercita dreptul la vot. Este regretabil ceea ce s-a întâmplat în noiembrie 2014. Respectivele evenimente au făcut evident faptul că avem un cadru legal care nu mai corespunde realităţii şi care trebuie adus la zi cât mai curând posibil.
Sunt convins că toată clasa politică va da dovadă de maturitate şi va depune toate eforturile pentru a identifica soluţii legislative care să nu mai permită repetarea unei asmenea situaţii. De altfel, Comisia Comună a Camerei Deputaților și a Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale a inclus printre obiectivele sale prioritare adoptarea unor măsuri menite să contribuie la asigurarea exercitării dreptului de vot al românilor de peste hotare.
Cât despre responsabilităţi, cred că acestea trebuie analizate ţinând cont de limitele impuse de mandatele ministeriale, cât şi de aplicarea unui anumit cadru legislativ la momentul respectiv.
Care este poziţia Dvs faţă de schimbarea legilor electorale. În Parlament se discută acum despre acest demers legislativ. Ce proiect de lege pentru diaspora susţineţi: votul prin corespondenţa? Sau votul electronic? Credeţi că există suficient timp pentru implementarea unui astfel de proiect pt alegerile din 2016? Mai sunt doar câteva săptămâni pentru implementarea lui, dacă respectăm principiile Comisiei de la Veneţia.
Cred că Parlamentul României, prin convocarea Comisiei Comune a Camerei Deputaților și a Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, face dovada interesului sporit pe care îl acordă soluţionării acestei chestiuni.
Colegii mei parlamentari sunt, cu siguranţă, în cunostiinta de cauză, atât în privinţa constrângerilor de ordin temporal ale procesului de elaborare a unui nou cadru legislativ electoral, cât şi în privinţa diferitelor proiecte depuse până în acest moment, pe această temă. În ceea ce mă priveşte, atât ca membru al executivului, cât şi în calitate de parlamentar, voi sprijini orice formă a legii care garantează exercitarea în cele mai bune condiții a dreptului la vot.
Se va organiza anul acesta un Congres al Românilor de pretutindeni. Şi dacă da, când şi în ce condiţii?
Congresul Românilor de Pretutindeni este un eveniment deosebit de important pentru comunităţile româneşti, iar pentru organizarea sa este necesar un dialog permanent cu Birourile Reunite ale celor două Camere, factori decizionali în această chestiune.
Îmi doresc şi am motive să fiu optimist ca acest eveniment aşteptat va putea fi organizat în a doua jumătate a acestui an. De altfel, audierea mea în faţa Comisiilor reunite pentru românii de peste hotare, mi-a relevat importanţa şi amploarea pe care trebuie să o aibă acest Congres.
Cum vedeţi poziţia dl senator Badea în scandalul românilor trimişi acasă de autorităţile italiene. Mă refer la primarul oraşului Padova, Massimo Bitonci care a creat un fond special în care italienii donează bani pentru trimite românii acasă. Dl senator a vorbit cu Bitonci despre Vlad Ţepeş care lupta împotriva turcilor şi musulmanilor, după care s-a întors în ţară şi s-a lăudat că a rezolvat situaţia. În schimb, la câteva zile primarul din Padova se lăuda pe pagina de facebook cu noi repatrieri.
Valorile asumate de către România prin apartenenţa sa euro-atlantică – egalitatea în drepturi, nediscriminarea, toleranţa – sunt lucruri în care eu cred şi către trebuie să fie însuşite şi înţelese de către toţi cei care îi reprezintă pe cetăţenii români.
Obligaţia de a apăra şi promova interesele tuturor românilor, fără niciun fel de diferenţiere legată de apartenenţa la o anumită etnie, crez religios sau localizare geografică, este sfântă pentru mine.
Cât despre reprezentanţii autorităţilor locale sau centrale din ţările unde există comunităţi româneşti, este evident că şi acestea trebuie să subscrie aceloraşi valori şi principii europene, care nu permit astfel de discriminări regretabile.
Sursa: StiriDiaspora.com
foto: Agerpres
