Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a efectuat o vizită oficială la Milano în perioada 18-19 mai 2014.
Aflat pentru prima dată la Milano în calitate de ministru, Stanoevici s-a întâlnit cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, reprezentanţii asociaţiilor româneşti şi ai bisericilor ortodoxe şi catolice.
Scopul declarat al vizitei: consolidarea relaţiilor dintre cele două state, identificarea problemelor cu care se confruntă românii stabiliţi în Peninsulă şi crearea unei baze de date actualizate privind asociaţiile „serioase” din teritoriu.
Ca şi în cazul altor întâlniri de acest gen, reprezentanţii asociaţiilor s-au prezentat şi bineînţeles s-au lăudat cu frumoasa lor activitate.
La prima vedere, asociaţiile o duc foarte bine la Milano. Au oameni devotaţi care îi ajută, serioşi şi voluntari care nu au nevoie de sprijinul guvernului României, nu au probleme deosebite…
Dar… a urmat şi punctul culminant, când a venit vorba despre bani şi proiecte pentru comunitatea românească. Atunci lucrurile nu mai erau atât de pacifice.
Unii s-au plâns că nu li s-a aprobat niciodată un proiect şi şi-au arătat dezamăgirea privind transparenţa şi seriozitatea cu care comisia din DPRP alege proiectele viabile, prevalând de cele mai multe ori influenţa unor personaje politice.
Alţii s-au declarat nemulţumiţi de bugetul foarte mic al Departamentului. Poetul Viorel Boldiş a făcut rapid un calcul. În lume locuiesc circa 4 milioane de români. DPRP-ul are anul acesta un buget de 2 milioane de euro. Înseamnă că fiecărui roman de pretutindeni i s-ar cuveni circa 50 de cenţi… adică praf în ochi, în condiţiile în care românii din străinătate trimit anual milioane de euro la bugetul de stat.
Ministrul Bogdan Stanoevici la Roma: „Nu finanţăm proiecte politice în diaspora”
Ministrul a expus atunci o idee cel puţin utopică: pentru că banii sunt puţini şi nu ajung pentru toate asociaţiile, să se unească mai multe asociaţii „pentru a face împreună proiecte importante pentru binele comunităţii româneşti de aici”. O utopie, având în vedere invidia generalizată dintre asociaţii şi atacurile la adresa „colegilor” practicate în comunitate, cu care ar trebui să fie la curent şi ministrul.
A intervenit Alina Hagima, director în DPRP care a precizat că tocmai pentru a asigura transparenţa, ea şi ministrul nu fac parte din comisia de evaluare a proiectelor, iar lista asociaţiilor beneficiare au aflat-o ulterior. Membrii comisiei sunt experţi în diferite domenii (financiar, legal etc) şi „îşi fac în mod sigur treaba bine„, a spus ea. Cum ar veni, nici usturoi n-au mâncat, nici vină nu au la acordarea finanţărilor pe criterii clientelare.
Anul acesta vor fi atent monitorizate asociaţiile care au primit finanţare. Ministrul a ţinut să facă următorul exemplu: „Dacă o persoană juridică s-a angajat prin clauzele contractuale să tipărească un ziar în limba romana în 10.000 de exemplare şi să-l distribuie în 10 şcoli, iar în urma controlului publicaţia a fost găsită doar în 3 şcoli, se va întrerupe imediat plata, iar asociaţia respectivă va rămâne doar cu avansul de 30% din valoarea proiectului şi va fi pusă pe lista neagră.”
Gata cu hoţia! Ministrul diasporei anunţă: „Mulţi bani din proiecte au ajuns în maşini şi în vile. Vom reanaliza cu procurorii toate finanţările»
Din sala au venit mai multe întrebări. Una deosebit de interesantă aparţine cercetătorului lingvistic Alexandru Cohal, care vrea să ştie dacă la ora actuală ministerul are o strategie pentru menţinerea identităţii culturale şi păstrarea limbii române din generaţie în generaţie.
Deja majoritatea copiilor români născuţi în Italia au dificultăţi de exprimare în limba română. Oare copiii lor vor mai vorbi limba română în condiţiile în care vor rămâne pe teritoriul italian? Şi în acest caz, părerile au fost împărţite: unii au dat vina pe părinţi, alţii pe imaginea proastă pe care o are România în Italia, dorinţa unora de a nu se arată că sunt români …
Ministrul a replicat: „Lucrăm la o strategie. Finanţăm foarte multe proiecte privind cursurile de limba română pentru copiii românilor, dar foarte mult depinde de mentalitatea părinţilor.”
Şi dacă tot suntem cu câteva zile înainte de alegerile locale, ministrului i-au fost prezentaţi candidaţii români pentru funcţia de consilier în Bergamo şi Pioltello. Ministrul a încurajat participarea românilor la alegeri şi susţinerea candidaţilor români: „Nu este normal ca românii candidaţi să fie votaţi de italieni, iar noi românii să rămânem indiferenţi. Trebuie să mergem la vot şi să ne susţinem reprezentanţii. Este spre binele întregii comunităţi.”
În sala s-au aflat şi conaţionali de succes, întreprinzători, români care nu fac parte din nicio asociaţie. Este şi cazul lui Bonculescu Leonard (foto), primul străin angajat de compania de transport în comun ATM din Milano. Acesta a dat concurs, a obţinut rezultate foarte bune la probele teoretice şi practice, dar iniţial a fost respins pentru că nu are cetăţenia italiană. După un proces în justiţie, societatea ATM a fost obligată să-l angajeze pe român că şofer. Acestuia i s-a interzis de către reprezentanţii ATM să facă publicitate angajării, probabil de teamă că vor fi asaltaţi de cereri de muncă din partea străinilor…
La Milano, Bogdan Stanoevici s-a mai întâlnit cu Prefectul vicar al Proviniciei Milano, Vittorio Zappalorto, reprezentantul Guvernului în teritoriu, cu președintele Provinciei Milano, Guido Podesta, cu șeful Departamentului pentru relații internaționale și Expo 2015, delegat cu însărcinări speciale al președintelui Regiunii Lombardia, Fabrizio Sala și cu șeful Departamentului pentru politici sociale din cadrul Primăriei Milano, asesorul Pierfrancesco Majorino.
Larisa Axinia
