Torino, Amsterdam şi Madrid sunt o parte dintre orașele unde mafia românească și-a extins afacerile şi influenţa. Unul dintre primii reprezentanţi ai mafiei autohtone care şi-a extins influenţa în afara ţării a fost Alexandru Sava Docmanov, relatează evz.ro. În anii “90 a ajuns la o asemenea putere încât aducea la un singur transport sute de kilograme de droguri din America de Sud pe care apoi le direcţiona către Vestul Europei.
Deşi a fost considerat lordul drogurilor din România, presa vremii nu a reuşit să-l fotografieze, fiind supranumit şi traficantul fără chip. Acesta avea reţele în Ungaria, Cehia, Polonia, Italia, Franţa, Germania şi spaţiul iugoslav.
Legenda care s-a aşezat în jurul său spune că acesta avea relaţii cu cartelurile drogurilor din America de Sud şi America Centrală, de unde ducea droguri – din ţări ca Republica Dominica, Argentina, Columbia, Costa Râca, Brazilia – în Portul Constanţa. Substanţele ilegale erau apoi depozitate în România, care era stat tranzit, după care erau exportate în Uniunea Europeană din care România nu a făcut parte până în 2007. Un singur transport de-al său a fost descoperit de autorităţi. 107 kilograme de heroină erau ascunse într-o statuie de metal care ajunsese în Constanţa cu un transport din Brazilia.
Gruparea „Brigada” a cucerit Torino
Italia a fost prima țintă a grupărilor de infractori români odată cu intrarea României în Uniunea Europeană. Interlopii români au fost mai atrași de Torino decât de capitala Romă, asta și pentru că orașul din Nordul Italiei se află în apropierea graniței cu Franța și Elveția.
Fostul boxer Viorel Oarza (foto2) a pus la punct cel mai cunoscut clan din oraş, despre care presa locală a susţinut că ar fi controlat întreaga comunitate de 100.000 de români din Torino. Cum din 2009, Oarza se află după gratii în Italia, pentru tentativa de omor, ordinele erau apoi transmise lui Eugen Păun, zis „El Padrino” şi soţiei lui Oarza, Alina Ursache, cunoscută drept „regina cardurilor clonate”, arestată apoi la Iaşi în baza unui mandat italian. Membrii grupării denumită „Brigada” aveau tatuat pe corp o cruce malteză. Oarză coordona o mică armată, în jur de 100 de oameni. Îşi disputau zonele de influenţă în Torino, mai ales locurile în care stau cerşetorii şi prostituatele.
Război cu mafia albaneză
Gruparea „Casa Transilvania”, denumită aşa de carabinieri după numele localului deţinut de unul din capii reţelei în Italia, era specializată în proxenetism, spargeri, furturi din locuinţe şi tâlhării. Românii au pus mai întâi stăpânire pe câteva oraşe din zona de est a Italiei, iar anchetatorii italieni spun că în 2012 a început lupta pentru supremaţie cu mafia albaneză. Membrii „Casei Transilvania” au eliminat rapid concurenţa.
Capii reţelei erau Paul Hosu şi Vasile Bratu care la rândul lor erau într-un conflict. Procurorii italieni anchetate 240 de persoane, printre care şi 100 de românce forţate de membrii reţelei să se prostitueze.
Fiica unei judecătoare, printre prostituate
O altă grupare de proxenetism şi tâlhării care s-a extins în urmă cu un deceniu în afara ţării a fost cea coordonată de Georgel Bratu şi avea stabilite ambasade în Torino şi Tenerife. Au fost prinşi la mijlocul deceniului trecut şi s-a descoperit că obţinuseră 1,5 milioane de euro din exploatarea a 60 de tinere. Surprinzător, din reţea făcea parte ca proxenetă şi prostituată, aşa cum susţin procurorii, şi fiica fostei judecătoare Mihaela Dăscălescu de la Judecătoria Galaţi. Colegii magistraţi ai acesteia i-au dat doar o condamnare cu suspendare fetei sale.
Clămparu, cel mai periculos lider mafiot
Alături de Italia, Spania a fost a doua destinaţie unde grupările de infractori români şi-au stabilit „ambasade”. Madrid, Tenerife şi Alicante au fost oraşele preferate. Ioan Clamparu, cel pe care autorităţile iberice l-au condamnat la 30 de ani de închusoare, şi-a stabilit centrul afacerilor în Madrid.
Din capitala Spaniei şi-a coordinat afacerile de proxenetism, tâlhărie şi fraude bancare pe care oamenii săi le desfăşurau în peste 15 state de pe glob. Astfel, Clamparu este cel mai cunoscut interlop român la nivel european. A fost extrădat de curând în România, unde îşi va ispăşi pedeapsa.
„Naşul de la Ibiza”
Nicu Gheară nu a fost niciodată condamnat, dar numele său apare în câteva anchete de amploare ale procurorilor care vizează două grupări importante de crimă organizată: clanul Corduneanu și rețeaua lui Nuredin Beinur, aşa cum au descoperit jurnaliştii de la RASE Project care l-au denumit şi „Naşul de la Ibiza”.
Tâlharii care au speriat Germania
În Germania, interlopii români nu au reuşit să ocupe străzi sau cartiere întregi aşa cum s-a întâmplat în Italia sau Spania, în schimb s-au rezumat la tâlhării asupra benzinăriilor, TIR-urilor şi magazinelor de orice. După ce comiteau jaful, infractorii români fie se întorceau în ţară, fie fugeau într-un alt stat din Vest pentru a scăpa de autorităţile germane.
Singuru despre care s-a descoperit până acum că a pus bazele unei reţele în Germania a fost Zaher Iskandarani, supranumit Prinţul Banatului. Acesta a controlat, între 1990 şi 1993, o reţea de trafic cu haşiş către Germania, din Timişoara şi Arad, via Polonia.
Seduse şi traficate
Mai multe prostituate, în special din Cluj, în majoritate minore, au ajuns în ultimii ani în vitrinele din Olanda după o perioadă de prostituţie în Spania. Din gruparea de prostituţie şi proxenetism făcea parte şi Adrian Negrei, zis „Creţu”, un cunoscut interlop din Cluj-Napoca.
Ancheta olandezilor a scos la iveală că proxeneţii acţionau după metoda „loverboy”. Adică îşi agăţau victimele din localuri sau de pe reţelele de socializare, le seduceau, iar pe urmă le scoteau din ţară şi le plasau în casele de toleranţă din metropola olandeză. Fetele nu puteau păstra nici măcar o parte din câştig, întreaga sumă adunată din prestaţiile sexuale fiind însuşită de membrii grupului.
„Hoţul în lege”
La începutul anilor 2000, printr-un ritual specific, moldoveanul Nicu Gușan a fost “botezat” drept “vor v zakone” – ceea ce în rusă înseamnă “hoț în lege”. Gruparea “Patron” este organizată pe principii militare și funcționează după toate regulile de fier ale mafiei ruse, susţin jurnaliştii de la RASE Project. Au un buget propriu, numit “obceac”, în care se varsă profiturile obținute din activități criminale. “Hoții în lege” se bucură de acest statut toată viața și au drept de moarte asupra membrilor grupării care încalcă legile nescrise ale organizației. Teritoriul tradițional al grupării “Patron” include Moldova, Transnistria, România, Bulgaria, Serbia și sudul Ucrainei – chiar dacă cele mai profitabile operațiuni criminale erau realizate în țările vest-europene, se mai precizează într-un articol al celor de la RASE Project.
În România, Gușan a fost arestat împreună cu oamenii săi de bază, Valeriu Gori și Vasile Trohin, precum și cu alți inculpați în dosar – cum ar fi avocatul Daniel Trandafirescu, fiul șefului adjunct al Poliției Prahova şi al judecătoarei Zinca Trandafirescu, de la Tribunalul Prahova.
„Academia infractorilor”
Poliţiştii români au anunţat de curând anihilarea unei temute grupări de infractori, denumită chiar organizaţia “Academia Infractorilor”. Sub această titulatură, tâlharii au dat mai multe spargeri în toată Europa, ţintele lor fiind magazinele de lux. Extrem de bine organizaţi, hoţii au reuşit să producă o pagubă totală de aproximativ 10 milioane de euro.
Gruparea mafiotă funcţiona după reguli militare. Cu profil strict: jafuri în străinătate, în magazine de bijuterii, sofisticate, exclusiviste. Jafuri în 60 de secunde. Spărgătorii erau antrenaţi după un cod. Un fel de regulament intern în cinci capitole. Primele erau despre cum sunt racolaţi membrii şi cine sunt ei.
Erau numiţi ofiţeri. În funcţie de experienţă, primeau grade. Liderii ştiau tot despre ei. Executanţii operaţiunilor erau amprentaţi, li se luau fire de păr pentru ADN, erau interogaţi despre vicii, obiceiuri şi persoane cunoscute – prieteni ori familie. Probe care erau folosite împotriva lor, dacă trădau.
