Caz de rasism pe un teren de fotbal la Forlì. Denunţul a fost făcut de Radu Antonenco, antrenorul român al echipei Audax Forlivese, în care joacă mai mulţi români. În timpul unui meci, arbitrul i-a interzis unui jucător să vorbească în româneşte, avertizându-l cu un cartonaş galben.
„Dacă vrei să vorbeşti limba ta, du-te în ţara ta„, i-ar fi spus arbitrul. Cazul a explodat după ce Radu Antonenco (foto) a denunţat cazul, printr-o scrisoare la cotidianul local Forlì Today. Faptele au avut loc vineri 28 martie, în cadrul partidei dintre Audax Forlivese şi Italtex San Colombano, din cadrul turneului organizat de Centro Sportivo Italiano (CSI) Forlì.
«Sunt un cetăţean român rezident la Forlì de 14 ani şi antrenez o echipă de fotbal formată din 7 jucători. Echipa mea e multietnică: am un băiat din Maroc, unul din Kosovo, şase români, 9 italieni, toţi legitimaţi la CSI în mod regulamentar. Pe timpul partidei, după 20 de minute de la start, am dat indicaţii tactice atât în italiană cât şi în română, având jucători români, însă arbitrul a oprit dintr-o dată partida şi a mers către unul dintre jucătorii mei români, avertizându-l cu un cartonaş galben.
Radu Antonenco, antrenorul echipei din Forli: „Consider că fiecare trebuie să poată vorbi în limba lui”
La întrebarea sa privind motivul, arbitrul a urlat: „Tu vorbeai româneşte şi când sunt eu pe teren se vorbeşte numai italiană„. Am rămas toţi cu gura căscată şi băiatul, în mod amabil, i-a răspuns în italiană că suntem într-o ţară liberă şi că dreptul de a vorbi în limba sa este garantat de Constituţia italiană. Răspunsul arbitrului a fost următorul: „Limba ta o vorbeşti la tine acasă, aici eşti în Italia şi vorbeşti italiană”.
În acel moment, băiatul avertizat şi-a dat jos tricoul şi a ieşit de pe teren, luând cartonaş roşu. Toţi cei din echipă, şi italienii, voiau să plece, însă pentru a nu primi penalizare pentru abandonarea terenului, sau pentru joc nesportiv şi amendă, am decis să nu părăsim terenul, dar să nu ne mai implicăm în partidă», a povestit Radu Antonenco.
Apoi a comentat: «În regulamentul de fotbal al F.I.G.C. italian nu există niciun articol care să prevadă că jucătorii de pe teren trebuie să vorbească obligatoriu limba ţării de adopţie. Este ca şi cum ai spune că dacă Milan joacă în Germania trebuie să vorbească în germană. Au fost încălcate legile sportive şi cele constituţionale. Dacă cazul nu se rezolvă, echipa noastră refuză să mai joace în campionat. Am semnalat chestiunea şi primarului.»
Poziţia CSI
Stefano Gurioli, preşedintele CSI din Forlì, a încercat să calmeze situaţia, explicând că anul trecut, în cadrul asociaţiei a fost luată decizia de a se vorbi numai în italiană pe teren: «Am vorbit cu Radu şi asupra anumitor argumente a fost de acord că există un motiv întemeiat în cererea noastră de a nu vorbi în limbi străine.
Se poate acuza arbitrul că a fost prea sever, poate că a exagerat cu sancţiunea, dar nu că a avut un comportament rasist. Poate arbitrul a greşit prin modalitate, avertizarea nu era necesară şi trebuia mustrat jucătorul verbal, astfel că jucătorul nu va suferi nicio sancţiune sau descalificare.»
Însă Gurioli în acelaşi timp apără regula generală de a nu se vorbi decât în limba italiană: «Aici la CSI nu avem numai dorinţa de a practica sport, ci şi pretenţia de a educa, de a veni în întâmpinarea celorlalţi şi ce posibilitate există de a sta împreună pe teren dacă nu se înţelege limba? Acel dreptunghi de joc este strâmt şi este necesar respect. Dacă un antrenor dă indicaţii în română. cum ştie arbitrul că nu spune de exemplu „Rupe-i picioarele aluia” sau că nu-l jigneşte chiar pe arbitru?».
Gurioli mai spune că un lucru este Milan în Germania şi un altul este un campionat local de amatori: «Sigur, nu există o regulă sportivă care să impună utilizarea unei limbi, însă noi suntem pe teren pentru a ne distra şi am făcut regula aceasta, dacă cuiva nu-i convine este liber să se legitimeze în altă parte. Noi am stabilit această regulă, poate greşim, dar aceasta este regula.»
O regulă care, tot potrivit lui Gurioli, nu limitează libertatea de a vorbi în alte limbi: «Fiecare e liber să vorbească în limba care doreşte, foarte bine, dar de exemplu dacă te duci la cinema, eşti liber să vorbeşti? Nu, există o regulă de respect care îţi impune să taci, altfel ieşi. Acelaşi lucru este valabil pentru terenul de joc. Respectul reciproc începe de la a te înţelege».
În fine Gurioli respinge acuzaţia de rasism: «Polemica este excesivă. A fost o ieşire, arbitrul a fost înjurat şi el a răspuns într-un schimb în care toţi erau puţin supăraţi. Dar nu e rasism». Ba chiar e rasism invers: «Uneori cei care acuză de rasism doresc un privilegiu care nu le e acordat altora şi se sfârşeşte cu rasism invers: posibilitatea de a vorbi într-o limbă neînţeleasă de adversari şi de arbitru.»
Sorin Cehan
Cazul Casablanca
La Forlì încă este proaspătă amintirea cazului echipei Casablanca, care a decis să se retragă din campionatul Uisp după ce (aceasta este teza lor) au fost insultaţi cu apelativul „marocchini di m…” Casablanca este o echipă compusă din marocani care trăiesc la Forlì şi în împrejurimi. Pe 8 martie, într-un meci împotriva echipei Juventinità din Forlimpopoli, un adversar ar fi strigat la ei: „Întoarceţi-vă la voi acasă, marocani de c…” şi, în ciuda faptului că a fost imediat informat, arbitrul nu a luat nicio măsură. Echipa a făcut plângere la Uisp şi a anunţat că se retrage. Ulterior s-a descoperit că un jucător descalificat juca pe numele altuia, contrar prevederilor regulamentului. Echipa Casablanca a fost primită de primarul din Forli, Roberto Balzani, care le-a oferit jucătorilor sigiliul Caterina Sforza în semn de amiciţie.
