Sâmbătă, 18 ianuarie, la Padova, a avut loc întâlnirea susţinătorilor unui proiect de organizare a diasporei promovat de senatorul PDL Viorel Badea.
Proiectul prevede înfiinţarea unor comitete ale românilor din diaspora după modelul comitas-urilor italiene. Timp de mai bine de cinci ore, s-a discutat despre proiect, într-o atmosferă de entuziasm general, duă cum spun organizatorii.
Gazda întâlnirii, organizată la un sediu PD din Padova, a fost Nona Evghenie, consilier local la Padova. Ea l-a adus la întâlnire şi pe primarul oraşului, Ivo Rossi, care se pregăteşte de alegerile administrative din 25 mai.
Nona Evghenie, la întâlnirea despre Comitetele românilor din diaspora: „Am văzut o dorinţă fantastică de participare”
Întâlnirea a fost organizată de Robert Răducescu, coordonatorul „Grupului asociativ român”, în acelaşi timp şi preşedintele asociaţiei „Romania Lombardia” din Bergamo şi primvicepreşedinte la organizaţia PDL Italia.
Proiectul de instituire a Comitetelor românilor din diasporă, depus la Parlament de senatorul PDL Viorel Badea în 11 decembrie 2013, prevede ca românii din străinătate să-şi desemneze prin vot reprezentanţii comunităţilor în relaţia cu autorităţile locale din zonele de reşedinţă, dar şi în relaţia cu reprezentanţii guvernului român şi misiunile diplomatice româneşti din străinătate. Nu pot candida la aceste funcţii de reprezentanţi cei înscrişi într-un partid politic!
„Legea este dorită de oricine lucrează în domeniul social sau are activităţi în cadrul comunităţii. Noi nu avem oficial niciun reprezentant al românilor, nu avem nicio legitimitate. Reprezentarea românilor nu poate fi lăsată la liberul arbitru”, ne-a declarat Robert Răducescu.
„Reprezentantul comunităţii va fi unanim recunoscut”
„Suntem o categorie socială, şi în România, şi în Italia, dar nu avem un statut. Hai sa zicem că suntem cu statutul de imigranţi, deşi suntem cetăţeni europeni. În Romania, ce statut avem? Acela de căpşunari? Avem dreptul să fim reprezentaţi , nu vrem să modificăm raporturile între state sau să înlocuim ceea ce fac ambasadele şi consulatele româneşti”, a mai spus Răducescu.
La întalnire au participat circa 50 de români, reprezentanţi ai unor asociaţii din mai multe Regiuni (Veneto, Friuli, Emilia Romagna şi Lombardia), precum Iorgu Iordache, Radu Lupu, Dan Sabaoanu, Paul Vatamanu, Vasile Olaru, Tatiana Miron, Vasile Simon. Participanţii promit că vor organiza şi alte întâlniri în viitorul apropiat, iar pe 11 februarie vor merge chiar la Bucureşti, pentru a discuta proiectul în Parlament, spune Robert Răducescu.
Românii din diaspora fac legea
„Daca nu aş avea convingerea că fac un lucru util, şi care se poate face, nu aş continua în susţinerea acesui proiect. E foarte important ca punctele îndrăzneţe să fie menţinute: să nu fie acceptate candidaturile celor care au intrat în politică, fie în România, fie în Italia şi obligativitatea reşedinţei candidaţilor în comunitatea pe care vor să o reprezinte”, a mai spus Robert Răducescu.
Proiectul de lege a primit aviz negativ din partea Consiliului Legislativ, dar asta nu-i descurajează pe susţinători. În Avizul Consiliului Legislativ, care are caracter consultativ, se arată că proiectul are multe lacune, face referire la noţiuni care nu se regăsesc în legislaţia românească sau nu este formulat în termenii juridici potriviţi, fiind la origine un text de lege tradus din limba italiană. „Îl vom reanaliza şi reformula şi îl vom depune din nou”, ne-a declarat Răducescu.
Comitetele Diasporei
Legea de instituire a Comitetelor diasporei are ca punct de plecare legea italiană prin care se reglementează activitatea Comitetelor italienilor din străinătate (legea 286 din 23 octombrie 2003).
Iată ce prevede proiectul românesc făcut după această lege:
În fiecare circumscripţie consulară în care sunt înregistraţi cel puţin 30.000 de cetăţeni români se instituie, de către Ministerul Afacerilor Externe, un Comitet al românilor în străinătate. Comitetul este organul de reprezentanţă al românilor din străinătate în raporturile cu reprezentanţele diplomatico-consulare.
Comitetul cooperează cu autorităţile consulare „în vederea tutelării drepturilor şi intereselor cetăţenilor români rezidenţi în circumscripţia consulară, acordându-se o atenţie sporită tutelării drepturilor civile garantate pentru forţa de muncă românească”, „colaboarează cu autorităţile consulare în vederea monitorizării contractelor de muncă şi depozitării contribuţiilor sociale acordate de ţările în care Comitetul îşi are sediul”, „semnalează eventualele abateri de la aplicarea prevederilor normative locale în vigoare, normativelor internaţionale şi comunitare care aduc prejudicii cetăţenilor români”.
Anual, mai prevede legea, pentru aceste Comitete sunt dispuse finanţări din partea Ministerul român al Afacerilor Externe, dar şi administraţiile italiene pot finanţa aceste Comitete.
Comitetul este compus din 10 membri pentru comunităţi de până la 50.000 de cetăţeni români şi de 14 membri pentru cele formate din cominutăţi de peste 50.000 de cetăţeni români.
Pentru aceste comitete se organizează alegeri, la care însă nu pot participa „funcţionarii publici angajaţi ai statului român care desfăşoară activităţi în străinătate”
„Nu sunt eligibil nici membri ai partidelor politice din România sau din statul de reşedinţă.”, se mai spune în proiect.
Georgiana Baciu, Sorin Cehan
