Klaus Iohannis, 55 de ani, este o noutate în politica românească: este neamţ, şi această calitate aduce cu ea un simbolism aparte: nemţii sunt precişi, organizaţi, oneşti, operativi, productivi, etc. Profesor de fizică de meserie, primar al Sibiului din 2000 până acum, a descins în politica „mare”, a luat conducerea liberalilor şi a devenit candidatul Alianței Creștin Liberale (PNL+PDL) la alegerile prezidențiale din 2014.
Este primul interviu în care Klaus Iohannis vorbeşte despre marile teme ale diasporei.
Klaus Iohannis, v-aţi gândit vreodată să emigraţi? În ce ţară aţi fi putut trăi, în afară de România?
«La începutul anilor ’90 părinții mei au plecat în Germania. Era o perioadă în care cam toți nemții din România căutau această soluție: să se stabilească în Germania. A fost, din păcate, un exod masiv. Statul german oferea anumite facilități… Sigur, a fost în familia noastră o anumită dezbatere. Eu am hotărât să rămân în România, în locul unde m-am născut, și pentru că îmi iubeam foarte mult soția. »
„Plecarea în străinătate la muncă să nu fie generată de sărăcie”
La 7 ani după aderarea României la Uniunea Europeană, numărul de români care emigrează continuă să fie foarte mare. Consideraţi plecarea românilor, în esenţă, un fapt pozitiv sau negativ?
«Nu aș discuta în termeni de pozitiv sau negativ, ci m-aș uita mai degrabă la două aspecte. În primul rând românii, ca cetățeni europeni și ca cetățeni ai lumii democratice, sunt la fel de îndreptățiți ca și americanii, francezii, englezii, spaniolii sau germanii să călătorească liber în lume și să își construiască viața pe care o consideră potrivită pentru ei și familia lor. Dreptul la liberă circulație trebuie protejat.
Pe de altă parte însă, aș vrea ca opțiunea de a pleca în străinătate la muncă să nu fie generată de sărăcie și de constrângeri. Nu mai vreau să văd familii în care copiii plâng după părinții lor plecați la muncă în străinătate.
Eu, ca Președinte, am două obiective. Primul pleacă de la situația dată, anume să mă asigur prin mijloace diplomatice că drepturile românilor sunt respectate în statele lor de rezidență, că nu sunt discriminați, că nu devin ținta unor campanii negative, că libertatea circulației și forței de muncă este o valoare fundamentală europeană de care, iată, se bucură și concetățenii noștri.
Pe termen lung însă obiectivul meu este de a schimba economia și societatea astfel încât cei care au căutat o viață mai bună în străinătate s-o poată găsi și acasă. România lucrului bine făcut, care este viziunea mea, înseamnă venituri, oportunități, locuri de muncă bine plătite. N-o să convingem pe nimeni să vină înapoi doar cu lozinci, ci doar dacă vom fi în stare să schimbăm economia, să schimbăm sistemele publice, învățământul, sănătatea, pensiile.»
Circa un sfert din cetăţenii României, în majoritate tineri şi cu drept de vot, se află în străinătate. Cum îi veţi convinge să vină la vot? Ce le puteţi promite în mod realist?
«Ce se întâmplă cu tinerii reprezintă pentru mine o preocupare majoră, la care trebuie să găsim răspunsuri. Eu plec de la premisa că România nu este altfel decât celelalte state europene și că putem fi o țară prosperă, puternică și respectată.
Spun tuturor celor cu care mă întâlnesc faptul că și în România se poate. Eu îmi doresc mai puțină gălăgie, mai puțin spectacol și mai multă seriozitate în politică.Cred că de aici trebuie început.
Tinerilor care au plecat în străinătate le spun că votul lor contează. Pentru că indiferent unde aleg să trăiască, sunt parte a unei națiuni, sunt cetățeni români, au părinți sau copii în țară.
Președintele unei țări este cel care dă o direcție și o viziune pe termen lung, iar eu cred că putem construi o Românie care să ofere oportunități tinerilor astfel încât a pleca în străinătate să nu mai fie considerată singura soluție pentru a avea o viață mai bună.»
Numărul secţiilor de votare din străinătate a fost mereu subiect de polemici, care credeţi că este soluţia? Mai multe secţii sau vot prin corespondenţă sau electronic?
«Aşa cum am afirmat de mai multe ori de-a lungul timpului, românii din diaspora sunt cetățeni a căror opinie asupra bunului mers al țării este la fel de importantă ca și a celor care trăiesc între granițele țării.
Ca atare, susțin ferm implicarea lor în procesul electoral și în luarea deciziilor de interes național, inclusiv prin proceduri care fac exercitarea dreptului de vot mult mai uşoară.
Nu trebuie să scutim niciun efort pentru a construi un sistem de vot eficient şi corect pentru milioanele de români din străinătate. Unora dintre politicieni le este frică de votul masiv al românilor din străinătate.
De aceea, nici nu mişcă un deget pentru a asigura condiţii decente şi legale de vot. Pentru mine, o asemenea atitudine a autorităţilor este de neiertat. Eşti cetăţean român oriunde te-ai afla în lumea asta şi Guvernul ţării tale este obligat să asigure toate condiţiile ca tu să votezi liber.
În orice caz, ACL are un proiect de lege privind votul prin corespondenţă. Soluția noastră legislativă propune un mecanism coerent de gestionare și validare a voturilor exprimate prin corespondență, prin care Autoritatea Electorală Permanentă primește o cerere de la cetățeanul român cu domiciliul sau reședința în străinătate, pe care o validează pe baza datelor din Registrul Electoral.
Ulterior, Autoritatea transmite buletinul de vot, însoțit de dovada pentru exercitarea votului prin corespondență, persoanei a cărei cerere a fost validată.»
„Unora le este frică de votul masiv al românilor din străinătate”
Multe nemulţumiri ale românilor din străinătate sunt legate de serviciile consulare precare şi foarte costisitoare. Aveţi vreun plan pentru reducerea acestor nemulţumiri?
«Una dintre primele măsuri pe care le voi adopta în calitate de Președinte al României va fi crearea unui Consiliu Consultativ format din reprezentanții comunităților de români de peste graniță.
Acest Consiliu va trebui să constituie cadrul în care vor fi dezbătute temele ce preocupă românii din afara granițelor și armonizate pozițiile instituțiilor.
Pe agenda acestui Consiliu Consultativ, voi propune măsuri pentru dezvoltarea rețelei de consulate și îmbunătățirea calității serviciilor consulare, inclusiv prin implementarea unor soluții informatice securizate prin care cetățenii să poată beneficia de servicii consulare la distanță.
Și pentru că tot am vorbit anterior de votul prin corespondență, cred că pe agenda acestui Consiliu vor trebui să se numere și alte subiecte precum: asigurarea libertății de circulație și a dreptului de a munci în toate statele UE, contracararea tendințelor xenofobe și izolaționiste din anumite state membre și gestionarea corectă a eventualelor campanii negative la adresa României.
De asemenea, trebuie să ne gândim la dezvoltarea programelor de predare a limbii române în școlile din comunități cu un număr semnificativ de români și creșterea numărului de copii români de peste granițe prezenți în tabere școlare sau școli de vară în România.
Legat de întrebarea dumneavoastră, mă preocupă în mod special chestiunea funcționării serviciilor consulare. Poate că ar fi necesar un audit al acestor servicii, în care vom afla care sunt motivele pentru care un întreg sistem consular aduce nemulţumiri românilor din diaspora, când el, de fapt, ar trebui să servească interesele cetăţenilor.
Toate taxele percepute de către statul român trebuie să reflecte calitatea serviciilor. Dacă taxele sunt mari atunci şi serviciile ar trebui să fie la un standard ridicat. Altfel, ele nu se justifică. Nu este deloc corect să avem taxe mari şi servicii proaste în acelaşi timp.
Şi mai mult decât atât, nu este acceptabil ca cetăţenii români plecaţi să simtă chiar şi în afara graniţelor că sunt trataţi incorect. De toate acestea trebuie să ne ocupăm şi să le rezovăm.»
Românii au în continuare o imagine negativă în exterior. De multe ori devin chiar ţapi ispăşitori pentru neajunsurile provocate de criza economică. Cum s-ar putea îmbunătăţi percepţia despre români şi România?
«Este o temă complicată. Consider că preşedintele ţării trebuie să se preocupe constant de îmbunătăţirea imaginii României în lume. El însuşi creează o imagine despre România în străinătate, pentru că este reprezentantul statului şi prin urmare, este responsabil. Primul pas.
Al doilea pas esenţial ţine de datoria Guvernului să elaboreze, în consultare şi în colaborare cu Preşedintele, o strategie pragmatică comună de promovare a României în străinătate. Şi nu discut despre o campanie de imagine, în care promovăm un clip electoral şi gata. Efectul ar fi minor în comparaţie cu alte dimensiuni strategice de promovare pe care trebuie să ne axăm.
De exemplu, am văzut în ultima perioada o serie de succese ale tinerilor olimpici români care au obţinut rezultate uimitoare în competiţiile din internaţionale. De aici trebuie să plecăm. Să promovăm tineri români de succes şi rezultatele lor. Strategia noastră de ţară ar trebui să pornească de la oameni şi rezultatele lor şi apoi să continue cu locurile şi obiectivele turistice.»
La ultimele alegeri prezidenţiale, votul diasporei a fost considerat decisiv. Veţi încerca să cuceriţi majoritatea în diaspora? Veţi merge în campania electorală în străinătate?
«Votul din diaspora este la fel de important ca cel din ţară. Nu știu dacă va fi timp suficient pentru a merge efectiv în străinătate, în toate comunitățile din diaspora.
Dar vreau ca toată lumea să cunoască mesajul meu pentru românii de pretutindeni: sunteţi parte a acestei naţiuni. Aveţi datoria să vă exprimaţi prin vot pentru a decide asupra viitorului ei. Acesta este mesajul meu pentru voi. Vă voi susţine drepturile, sunt alături de voi în construcţia unei Românii mai bune.»
Sorin Cehan