Plenul Camerei Deputaţilor a aprobat cu 310 de voturi pentru, 66 împotrivă şi 83 de abţineri proiectul de lege privind cetăţenia. La momentul aprobării s-a aplaudat de pe băncile Pd şi ale majorităţii, dar s-au înregistrat proteste de la Lega Nord. „Vindeţi ţara pentru milioane de voturi”, „cetăţenia nu se dăruieşte”, scria pe pancartele afişate de Lega Nord.
Deputatul leghist Cristian Invernizzi a declarat: „Să dăruieşti cetăţenia celor care nu o solicită, celor care se nasc din părinte rezident în Italia de numai cinci ani, e absurd. Nu ştim dacă aceşti cetăţeni vor lucra pentru comunitate sau dacă aşa cum s-a întâmplat în Franţa vor fi cei care vor face atentatul la Charlie Hebdo. Erau cetăţeni francezi dar în mod evident nu împărtăşeau principiile comunităţii”.
Noua lege trece acum în examinarea Senatului. Primul da, aşadar, principiilor ius soli temperat şi ius culturae.
Iată principalele noutăţi.
Ius soli temperat
Obţine cetăţenia prin naştere cel născut pe teritoriul republicii din părinţi străini, dintre care cel puţin unul să fie în posesia permisului UE pentru şedere pe lungă perioadă. Pentru obţinerea cetăţeniei este nevoie de o declaraţie de voinţă exprimată de un părinte sau de cel care exercită drepturile părinteşti la ofiţerul de stare civilă de la primăria de rezidenţă a minorului, până la împlinirea vârstei majore.
Dacă părintele nu a dat această declaraţie, interesatul poate face cerere de obţinere a cetăţeniei în doi ani de la majorat.
Cât priveşte principiul ius soli prevăzut de normele actuale, referitoare la străinul născut şi rezident în Italia în mod legal fără întreruperi până la 18 ani, termenul pentru declaraţia de obţinere a cetăţeniei creşte de la unu la doi ani de la majorat.
Nu se aplică cetăţenilor europeni
Noua normativă privind obţinerea cetăţeniei prin naştere nu va fi aplicabilă cetăţenilor europeni, întrucât pot fi titulari ai unui permis UE pentru şedere pe lungă perioadă numai cetăţenii statelor care nu aparţin Uniunii Europene.
Permisul de şedere UE
Acest permis se eliberează străinului cetăţean al unui stat care nu aparţine Uniunii Europene în posesia de cel puţin cinci ani a unui permis de şedere în curs de valabilitate, a unui venit care să nu fie inferior valorii anuale a indemnizaţiei sociale, a unei locuinţe care să răspundă cerinţelor prevăzute de lege şi care trece un test de cunoaştere a limbii italiene.
Nu au dreptul la permis străinii care au permis de şedere pentru studii sau formare profesională, sunt prezenţi cu titlu de protecţie temporară sau din motive umanitare, au cerut protecţie internaţională sau sunt în aşteptarea unei decizii definitive privind o asemenea cerere, sunt titularii unui permis de şedere pe scurtă perioadă, se bucură de un statut juridic special prevăzut de convenţiile internaţionale în materie de relaţii diplomatice.
Ius culturae
Poate obţine cetăţenia minorul străin, care s-a născut în Italia sau a intrat în aceasta până la împlinirea vârstei de doisprezece ani, care a frecventat în mod regular, cel puţin cinci ani, pe teritoriul naţional, unul sau mai multe cicluri la şcolile care aparţin sistemului naţional de educaţie sau cursuri de educaţie şi formare profesională de trei sau patru ani adecvate obţinerii unei calificări profesionale. În cazul în care frecventarea se referă la un curs de educaţie primară, este necesară încheierea pozitivă a acelui curs. Cererea trebuie efectuată de părinte, care trebuie să aibă rezidenţă legală, sau de interesat în doi ani de la împlinirea vârstei de 18 ani.
Noile norme se vor aplica şi celor 127.000 de străini în posesia noilor cerinţe dar care au depăşit, la momentul aprobării legii, limita de vârstă de 20 de ani pentru a face cererea. Ministerul de Interne va avea timp şase luni pentru eliberarea actului de autorizare.
