Președintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă 26 septembrie, la întâlnirea cu membri ai comunității românilor din SUA, că aplicarea votului prin corespondență la alegerile din 2016 va fi o dovadă de maturizare a clasei politice românești. Șefului statului a spus că votul prin corespondență este un proiect la care „ține în mod special”, fără să intre în vreun amănunt concret al situației proiectului, împotmolit în Parlament. În discurs, niciun cuvânt despre o mare problemă a diasporei românilor din SUA: eliminarea vizelor.
„Votul prin corespondență este un proiect la care țin în mod special, nu din rațiuni politice, ci tocmai ca exemplu al unei relații corecte între stat și cetățean în garantarea unui drept fundamental, a dreptului la vot. Asigurarea cadrului legal și a condițiilor necesare pentru ca în 2016 românii din străinătate să poată vota, pentru prima dată, prin corespondență va fi o dovadă de maturizare a clasei politice românești.”, a spus Iohannis, la întâlnirea cu români din New York, organizată la Misiunea României la ONU.
Președintele României se află de joi 24 septembrie în SUA, pentru a participa la deschiderea Summitului ONU privind adoptarea Agendei de dezvoltare post-2015. Cu această ocazie, s-a întâlnit, așa cum a făcut în toate capitalele pe care le-a vizitat, și cu români stabiliți în SUA.
Președintele a spus că încearcă „o emoție și o bucurie specială” pentru că se află la New York, alături de cei din diaspora românească. «Spun că este o bucurie specială din două motive. Unul personal, pentru că mă simt legat de românii din afara granițelor, cunosc și apreciez eforturile și contribuția lor pentru România, pentru cei de acasă. Întâlnirea noastră de astăzi, la fel ca și cele pe care le-am avut cu reprezentanții comunităților românești din Europa, îmi arată încă o dată că, indiferent de distanțe, apartenența la o națiune nu se pierde niciodată. În mod particular voi, cei de aici, din Statele Unite ale Americii, sunteți și departe și aproape în același timp. Departe din rațiuni care nu țin de niciunul dintre noi, aproape prin atașamentul față de România și prin valori.
Al doilea motiv de bucurie specială pentru mine ține de semnificația contextului și locului în care ne aflăm. În condițiile în care Parteneriatul Strategic cu Statele Unite reprezintă una dintre coordonatele fundamentale ale politicii noastre externe, comunitățile românești din Statele Unite ale Americii sunt un liant între cele două state. Apreciez rolul pe care îl aveți în relațiile româno-americane și îmi doresc să găsim o cale de a-l întări și extinde. Acest parteneriat strategic nu este doar unul politic sau militar, el este deopotrivă și economic, dar și cultural.»
Președintele nu a făcut nicio referire la eliminarea obligativității vizelor pentru românii care călătoresc în Statele Unite, dar a insistat pe parteneriatul strategic dintre cele două țări, la care, consideră președintele, ar putea să își aducă aportul și simplii cetățeni, și asta în trei feluri:
«Văd trei căi prin care voi înșivă puteţi fi parte și susține acest parteneriat între țările noastre:
Prima, pe care o practicați deja – și vă mulțumesc pentru felul în care o faceți – este să continuați să fiți purtătorii de cuvânt ai culturii și tradițiilor românești pe aceste meleaguri.
A doua este să adăugați rolului vostru de ambasadori informali ai României în America și pe acela de emisari ai culturii americane în România.
Iar când spun „cultură americană” mă refer la „cultura domniei legii” – rule of law, cum se spune aici, la tradiția americană a statului de drept, a corectitudinii şi a respectului legii în toate circumstanțele și la toate nivelurile.
A treia cale este cea a parteneriatului economic. Voi, care îndrăgiți meleagurile natale și le cunoașteți potențialul, sunteți cei mai în măsură să-i îndemnați pe partenerii americani să descopere la rândul lor România, fie ca turiști, fie, de ce nu, ca investitori, știind că vor găsi în țară oameni creativi și performanți, dar și oportunități.»
Președintele a amintit că a lansat o „amplă consultare pe tema educației în România”, la care sunt chemați să participe și românii din afara granițelor, cu experiența sau expertiza pe care au acumulat-o intrând în contact cu sistemele de educație din alte state.
Iohannis s-a mai referit la echivalarea diplomelor, la combaterea corupției, la perfecționarea legislației.
Finalul discursului a fost mobilizator, în stil american: «Vă admir curajul, ați răzbit și v-ați făcut un loc aici, departe de casă. Contez așadar pe voi să fiți partenerii tuturor românilor dornici de transformare, care cred că este posibilă și în România o politică mai curată și o economie mai performantă, pe măsura talentului și potențialului nostru. Peste tot pe unde am întâlnit români în afara granițelor i-am încurajat să fie solidari și uniți, pentru că asta îi face puternici și respectați. Vă adresez și dumneavoastră același îndemn și vă mulțumesc pentru că ne reprezentați aici, în Statele Unite, și pentru că purtați România în minte și în suflet!»
La evenimentul a participat și noul ambasador în SUA, George Maior, fostul director al SRI, care a spus: «Este cunoscută preocuparea dumneavoastră pentru comunitățile de români din afara granițelor țării și acest lucru s-a tradus în multe gesturi și acțiuni semnificative. La nivelul Strategiei de Apărare a Țării acest aspect este menționat în mod explicit ceea ce presupune multe responsabilități pentru multe instituții, inclusiv pentru MAE și ambasade», a declarat Maior.
La recepția de la Misiunea României la ONU au participat aproximativ 100 de români. După discurs, președintele și soția sa, Carmen, au discutat circa jumătate de oră cu românii prezenți și s-au fotografiat. Președintele a dat autografe pe cartea sa, iar soția sa, care a ales să poarte o rochie roșie, a primit flori și cadouri simbolice.
Mulți au ținut să îl felicite pe Klaus Iohannis, pentru victoria în alegerile de anul trecut sau urându-i succes în mandat. “Vreau să va mulţumesc pentru că dumneavoastră şi soţia dumneavoastră aţi schimbaţi nivelul şi ţinuta întregului discurs politic din România,” i-a spus unul dintre participanţi, potrivit Gândul. Alții s-au plâns de parlamentarii diasporei și de DRP.
Unul dintre cei prezenţi l-a îndemnat să facă tot posibilul pentru unirea României cu Basarabia, “sfâşiată” de la trupul ţării mama. “Numai că de dată asta şi ei trebuie să-şi dorească, nu numai noi” i-a răspuns preşedintele.
NU toți au fost încântați. Potrivit ProTV, Andreea Sas, cercetător, stabilită de 14 ani în SUA, s-a declarat dezamăgită de șeful statului. „Cred ca lumea l-a pus pe un piedestal când a fost ales și dânsul un pic a dezamăgit. Cred că lumea este un pic nerealistă pentru ceea ce este în politica românească”, a spus ea.
Medicul Daiana Voiculescu, participantă la întâlnire, a acuzat lipsa de reacție a președintelui față de „problemele adevărate” ale oamenilor.
„Am așteptarea să se comporte ca un președinte omul pe care l-am votat, nu din convingere, ci pentru că nu am avut alta soluție la votul final, dar am pretenția să se comporte ca primul cetățean al țării, să reprezinte interesele tuturor românilor, nu numai ale unui grup politic, social și de interese. Până acum, mi s-a părut că domnia sa nu are nicio reacție față de problemele adevărate ale noastre, fie că suntem în România, fie în străinatate”, a afirmat aceasta, citată de ProTV.
