Doar cinci spitale din şase acceptă români fără legitimaţie sanitară
Denunţul este al asociaţiei de voluntariat Naga şi a altor organizaţii non-profit care au prezentat un studiu din care rezultă că mulţi cetăţeni din aceste ţări, deşi fac parte din Uniunea Europeană, nu sunt asistaţi de cinci spitale din şase, din cauza lipsei legitimaţiei sanitare şi a Cardului European de Asigurări Sociale de Sănătate (CEASS), care le-ar garanta prestaţiile strict necesare.
"Astfel românii sau bulgari, chiar dacă sunt afectaţi de boli grave, dar nu din cele ce trebuie tratate la urgenţă (diabet, hipertensiune, astm, epilepsie, cardiopatie) – se spune în raport – sunt asistaţi numai în ambulatoarele de voluntariat. În spitale fiecare operator în parte se comportă în mod diferit, ajungându-se până la refuzul total al asistenţei".
De la 1 ianuarie 2007 românii şi bulgarii sunt cetăţeni europeni şi, întrucât sunt comunitari, au dreptul la asistenţă medicală numai dacă îndeplinesc anumite cerinţe. Dacă sunt rezidenţi şi muncesc cu un contract de muncă în regulă, sunt înscrişi la Sistemul Sanitar Naţional (SSN). Dar dacă nu sunt înscrişi la SSN, trebuie să aibă cardul european de sănătate (în italiană TEAM – tessera europea di assicurazione malattia), legitimaţie eliberată de ţara de origine şi care are valabilitate europeană.
Puţini români sau bulgari prezenţi în Italia au însă acest card, din cauza carenţelor grave ale sistemului medical din ţările lor de origine, se spune în raport. Aceşti neocomunitari se află astfel în situaţia de a fi lipsiţi de acoperire medicală atunci când sunt în şomaj, lucrează la negru în Italia sau sunt rude în întreţinere.
Codul ENI, inexistent
Pentru a rezolva această problemă, majoritatea regiunilor italiene au înlocuit codul STP (Străini Prezenţi Temporar, care se acordă imigranţilor fără permis de şedere) cu codul ENI (Europeni Neînscrişi) care are aceleaşi caracteristici şi dă dreptul la aceleaşi prestaţii prevăzute de codul STP.
"Regiunea Lombardia a emis o circulară care stabileşte că toţi cetăţenii comunitari au dreptul la prestaţiile indicate de lege, dar nu a definit care cod poate fi atribuit acestor pacienţi, în locul codului STP", denunţă astăzi voluntarii de la Naga, asociaţie de voluntariat milaneză care are un ambulatoriu pentru imigranţi.
Drept la sănătate "pe hârtie"
"Normativa în vigoare în Lombardia – adaugă – are aşadar numai o valoare formală şi recunoaşte dreptul la sănătate numai pe hârtie".
Casa per la Pace, Comunitatea Sant'Angelo, Centrul Internaţional Helder Camara şi Naga au urmărit în lunile noiembrie şi decembrie 2011 peste 200 de pacienţi (adulţi şi copii), cu obiectivul de a estima amploarea fenomenului lipsei de asistenţă sanitară pentru cetăţenii români şi bulgari la Milano, de a calcula gravitatea cazurilor (patologiile implicate) şi de a verifica în practică comportamentul instituţiilor medicale milaneze.
NAGA: "Mai puţine drepturi decât extracomunitarii"
"Rezultatele acestui studiu ne permit să confirmăm că de fapt cetăţenii români şi bulgari fără cardul european de sănătate şi rezidenţi în Lombardia, chiar dacă sunt afectaţi de patologii importante dar nu urgente, pot fi trataţi numai de asociaţiile de voluntariat şi au în mod paradoxal mai puţine drepturi decât cetăţenii necomunitari prezenţi neregular", explică voluntarii.
Asociaţiile au făcut un apel la Consiliul de Sănătate al Regiunii Lombardia. Acesta cere ca toţi românii şi bulgarii să aibă acces la medici de medicină generală şi copiii lor la pediatri de bază şi la vaccinările obligatorii, ca femeile gravide să beneficieze de asistenţă deplină în cabinetele medicale, să se garanteze vaccinările obligatorii şi ca în fiecare spital să fie organizat un prezidiu de referinţă pentru pacienţii neocomunitari.
Citeşte Raportul integral al Asociaţiei NAGA