Sebastian Ioan Hotca a fost numit de către Guvernul României secretar de stat la Departamentul Politici pentru Relatia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (DPRRP-MAE), prin decizia nr. 67 din 10 februarie a.c., publicată în Monitorul Oficial nr. 0110 din 2015. Stejărel Olaru, ultimul care a ocupat această funcție, fusese demis din funcție în 23 decembrie de către premierul Victor Ponta.
Secretarul de stat Sebastian Ioan Hotca va avea, între altele, responsabilităţi legate de coordonarea proiectelor sprijinite de către DPRRP – MAE.
Este licenţiat în ştiinţe juridice, specializarea drept, la Universitatea „ Babeş Bolay” din Cluj Napoca şi a activat în cadrul Baroului Satu Mare. Este membru al Partidului Conservator. I-am adresat câteva întrebări legate de legătura sa cu diaspora şi planurile sale în noua funcţie.
DRP, iată cine este noul secretar de stat, în locul lui Stejărel Olaru
Domnule Sebastian Hotca, v-aţi gândit vreodată să emigraţi?
«În primul rând, doresc să vă mulţumesc pentru interes şi să îi salut pe toţi cititorii publicaţiei dumneavoastră.
În ceea ce priveşte emigraţia, cred că trăim într-o eră globală, în care oamenii nu îşi mai construiesc existenţele în strictă legătură cu locul naşterii, ci în concordanţă cu o multitudine de deziderate de ordin personal, profesional sau material. Suntem cetăţeni ai Europei şi ai lumii, putem circula şi munci neîngrădit în spaţiul european. Consider că trebuie să fim mândri de românii care, cu tot dorul de casă şi dificultăţile unui nou început, departe de cei dragi şi de tot ceea ce le era familiar, au decis să îşi construiască un destin nou, poate mai bun. Îi aşteptăm oricând înapoi acasă şi sperăm că, prin eforturile noastre comune, să facem din România acea ţară democratică şi prosperă care trebuie să devină. »
Ce legături aţi avut până acum cu Diaspora?
«Vin dintr-o zonă a ţării din care au plecat un mare număr de români, nu doar în ultimele decenii, ci încă de la începutul secolului trecut. Şi o parte a familie mele este stabilită în Italia, de aceea ştiu ce înseamnă să o iei de la capăt, la mare distanţă de ai tăi. În plus, în anii din urmă am putut vedea cum evoluează comunităţile noastre, părăsite în special de cei tineri, care sunt bucuriile celor ce reuşesc peste hotare şi care sunt experienţele pe care le aduc cu ei, la întoarcerea acasă.»
Care credeţi că sunt atu-urile pe care le deţineţi pentru a fi numit secretar de stat la DPRP?
«Profesiunea mea, prin chiar natura ei, m-a format în spiritul scrupulozităţii, al atenţiei la detalii şi al importanţei pe care o are respectarea legii. Totodată, această profesiune te face empatic şi un bun ascultător. Cred cu tărie în misiunea departamentului, aşa cum este formulată în Strategia naţională, aceea de a contribui la afirmarea, păstrarea şi promovarea identităţii lingvistice, culturale şi spirituale, pentru toate comunităţile româneşti de peste hotare.»
Experienţa pe care aţi avut-o ca avocat poate fi folosită în crearea unor proiecte de legi pentru Diaspora?
«Cunoaşterea legii este întotdeauna un avantaj, este un lucru care îţi permite să înţelegi nu doar graniţele mandatului pe care îl ai, ci mai ales posibilităţile de a propune şi a aduce în atenţia Parlamentului iniţiative care să completeze şi să optimizeze actualele prevederi legale cu referire la sprijinirea comunităţilor româneşti de peste hotare sau rezolvarea unor probleme cu care acestea se confruntă.»
Anul trecut s-a propus în Parlament, chiar de către deputaţi PC, crearea instituţiei Avocatul Diasporei, subordonată Avocatului Poporului. Românii din străinătate au diferite probleme legale care pot fi rezolvate doar în tară: litigii cu băncile, economice, divorţuri, partajări, moşteniri. Aveţi o idee în acest sens?
«După cum ştiţi, este rolul şi responsabilitatea parlamentarilor diferitelor partide de a pune pe agenda de lucru a Palamentului României acele chestiuni care sunt de interes pentru cei pe care îi reprezintă. Este îmbucurător faptul că aceste probleme ale românilor de peste hotare se află în atenţia unor parlamentari, care gândesc iniţiative legislative cu potenţial de a aduce soluţii pozitive şi eficiente. Ca şi orice altă astfel de iniţiativă, şi aceasta va urma traseul uzual, va fi discutată în comisiile de specialitate şi va fi supusă, eventual, votului în plen. Vom vedea dacă majoritatea aleşilor va considera ca aceasta este cea mai bună opţiune pentru rezolvarea unor probleme de ordin legal al românilor care trăiesc în străinătate sau daca exista alte solutii mai bune, mai eficiente.»
Care au fost primele probleme ale Diasporei pe care le-aţi identificat de la numirea în funcţie?
«După cum ştiţi cu siguranţă, numirea mea în această funcţie a intervenit în momentul în care, în cadrul DPRRP, era în plină desfăşurare depunerea proiectelor ce urmează a fi sprijinite în această sesiune de finanţare. În mod evident, preocuparea şi prioritatea acestei perioade, atât pentru mine, cât şi pentru colegii din Departament, o reprezintă încheierea cu succes a sesiunii de finanţare.»
Aţi venit în noul post cu un proiect personal pentru Diaspora?
«Dupa cum aminteam la începutul acestui interviu, misiunea DPRRP, aşa cum este conturată de actualul cadru legal, este de o importanţă vitală. Avem, în vecinătatea României, comunităţi româneşti care au nevoie de susţinerea noastră pentru a-şi afirma identitatea, pentru a-şi învăţa copiii limba romană şi pentru a-şi păstra tradiţiile. Avem, în urma evoluţiilor ultimelor decenii, comunităţi româneşti mari în ţări precum Italia sau Spania. Si in acest caz, putem vorbi despre un risc de disipare, de pierdere a legaturilor cu tara, mai ales pentru cei tineri. În final şi indiferent de locul în care ei se află în lume, avem o răspundere clară pentru fiecare şi pentru toţi aceia care îşi asumă identitatea de român.»
Andi Rădiu