Este din 2008 în Parlamentul României. După două mandate de senator de diaspora, Viorel Badea, 48 de ani, născut la Craiova, absolvent de filologie, candidează din nou. Este pe primul loc pe lista PNL. I-am adresat câteva întrebări despre realizările mandatului său, pentru care ar merita să fie reales.
Viorel Badea vorbește despre politica făcută în biserică și despre numărul mic de parlamentari în diaspora, dar și despre cât a cheltuit cu deplasările în acești patru ani de mandat. În partea a doua a interviului senatorul Badea vorbește despre cea mai puternică acuzație care i se aduce pe Facebook: vom afla cum și mai ales de ce a votat pentru mărirea unor taxe consulare.
Domnule senator Viorel Badea, care este cea mai importantă realizare, una singură, pe care o puteți prezenta electoratului din diaspora și pentru care ați merita să fiți reales?
«După cum ştiţi, tipologia comunităţilor de români care compun colegiul pe care îl reprezint în Senatul României este deosebit de eterogenă: de la românii din Karaganda (Kazahstan) până în Birmingham (UK) sau Limassol (Cipru), solicitările conaţionalilor noştri au fost şi sunt, în continuare, foarte variate.
Dacă ar fi să punctez numai două proiecte iniţiate de mine în beneficiul românilor de pretutindeni, acestea ar fi: inițiativa construirii primului liceu românesc din afara graniţelor ţării, după al doilea război mondial, la Crasna în Nordul Bucovinei (Ucraina de azi), precum şi elaborarea unui raport de recomandare la Consiliul Europei privind protecţia şi statutul îngrijitoarelor provenite din Estul Europei care muncesc în Europa Occidentală.»
Faceți parte din clasa politică românească, cu o imagine nu tocmai bună în rândul electorilor, din țară sau din străinătate. Vă reproșați ceva, ca om politic, ca membru al guvernului și Parlamentului?
«Aveţi dreptate atunci când spuneţi că imaginea clasei politice nu este tocmai bună, însă eu sper ca măsurile luate de către Partidul Naţional Liberal prin promovarea criteriilor de integritate ca demers de schimbare profundă a profilului politic al candidaţilor la alegerile parlamentare să producă efectul scontat.
În acelaşi timp, fac un apel şi către celelalte partide politice să promoveze persoane al căror contur profesional şi politic să se armonizeze perfect cu năzuinţele alegătorilor români din diaspora, care reprezintă un electorat special şi foarte senzitiv, atunci când este vorba de membrii Parlamentului. Dacă este să îmi reproşez ceva, ca om politic, este poate scăzuta capacitate de persuasiune, atunci când încercam să îi conving pe colegii mei din Parlament de necesitatea abordării prioritare a proiectelor destinate românilor din diaspora.»
Votul prin corespondență promovat de partidul din care faceți parte, PNL, a fost un eșec. Vă asumați acest eșec?
«Introducerea procedurii votului prin corespondenţă a fost o preocupare permanentă a Partidului Naţional Liberal, ca urmare a solicitărilor venite în ultimii 6-7 ani din partea comunităţilor de români de pretutindeni. Diversificarea şi optimizarea modalităţilor de votare în diaspora au devenit o necesitate implacabilă în special după dezastrul organizatoric de la alegerile prezidenţiale din 2014. În acest context, introducerea unei modalităţi de vot care să permită exercitarea neîngrădită a dreptului la vot pentru un număr mare de cetăţeni români devenise absolut obligatorie.
Cu toate acestea, proiectul iniţial pe care l-a propus PNL Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, propunerilor legislative privind modificarea Legii partidelor politice şi a Legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale a cunoscut o serie de modificări impuse de majoritatea PSD, modificări care nu au făcut altceva decât să creeze obstacole evidente în calea exercitării dreptului la vot pentru românii din diaspora.
Astfel, a fost eliminată posibilitatea de înscriere online în Registrul Electoral, precum şi posibilitatea de a putea vota şi la secţiile de votare constituite în urma acordului încheiat cu autorităţile statelor de reşedinţă. Din fericire, aceste obstacole impuse de majoritatea PSD din Parlament au fost înlăturate de către Guvernul Cioloş la iniţiativa PNL printr-o Ordonanţă de urgenţă.»
Participați foarte des la slujbe în bisericile din diaspora. Ce caută politica în biserică?
«Este adevărat, sunt foarte prezent în Biserică ori de câte ori merg în comunităţile româneşti din dispora, dar de fiecare dată particip la oficierea Sfintei Liturghii ca român creştin-ortodox practicant. Totodată, am fost şi sunt invitat să particip la oficierea slujbelor religioase alături de membrii Bisericilor neoprotestante atât în Europa Occidentală, cât şi în Basarabia. Este datoria mea să fiu alături de cei pe care îi reprezint pe toate palierele vieţii lor, fără să confund planurile, fără să rostesc un singur cuvânt despre politică atunci când mă aflu în Biserică.
Aţi spus foarte bine: politica nu are ce să caute în Biserică, tot aşa cum Biserică nu ar trebui să se exprime politic. Dar, pe de altă parte, nimeni nu poate să împiedice pe nimeni să participe la oficierea unei slujbe religioase ca simplu creştin, pentru că altfel riscăm să reedităm abuzurile făcute odinioară de partidul comunist care le interzicea membrilor săi să treacă pragul unei biserici, indiferent cărui cult aparţinea aceea.»
Sunteți foarte des în vizite în străinătate, în calitate de parlamentar. Ce sume ați cheltuit pentru deplasări în străinătate în ultimul mandat? Când nu plătește Parlamentul, cine plătește? Sunteți un om bogat?
«Sumele pe care le-am cheltuit pentru deplasările în comunităţile româneşti din diaspora au fost decise în baza unei hotărâri a Biroului permanent al Senatului şi pot fi solicitate direct Senatului României. Oricum, sumele alocate pentru vizitele în comunităţiile româneşti din diaspora s-au cifrat, aproximativ, la 6000 euro/an. Explicaţia unei prezenţe consistente în diaspora constă în faptul că mă deplasez foarte mult cu autoturismul sau cu companiile low-cost, achiziţionez bilete cu mult timp înainte, stau la trei stele sau la prieteni acasă.
În plus, când particip la sesiunile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei care se desfăşoară la Strasbourg, Paris, Roma etc. sau ca observator al Consiliului Europei la alegerile din mai multe ţări, în măsura în care programul de reuniuni îmi permite, organizez întâlniri şi cu reprezentanţi ai comunităţii de români din zonele respective. Dacă sunt bogat? Da, sunt foarte bogat: sunt sănătos, am o familie frumoasă, am prieteni de excepţie şi mă mulţumesc cu ce mi-a dat Dumnezeu.»
6.000 de euro pe an pentru deplasări în străinătate
Ce părere aveți despre numărul mic de parlamentari care reprezintă diaspora?
«Cred că este un abuz al instituţiilor din România şi o ruşine pentru parlamentarii care au votat împotriva proiectului de lege care propunea mărirea numărului de parlamentari pentru diaspora. Această nedreptate va trebui de urgenţă reparată, pentru că nu este normal ca un parlamentar de dispora să aibă o normă de reprezentare de 2 milioane de cetăţeni, iar un parlamentar dintr-un colegiu naţional să aibă norma de reprezentare de 100.000 de cetăţeni.»
(urmează partea a doua)
Sorin Cehan
Acrobații electorale în Diaspora: Atenție să nu vă rupeți ceva!
Veaceslav Șaramet, medic dentist, candidat PSD în Diaspora la Camera Deputaților: «Știu ce înseamnă să fii plecat de acasă»
Se pleacă din România ca în timp de război, diaspora are parte doar de vorbe goale, de tip Repatriot
