La 24 august 2015, biroul Comisiei de Cod electoral discută cu reprezentanții grupurilor parlamentare despre proiectul privind votul prin corespondență, după cum a anunțat, la 18 august, președintele Comisiei de Cod electoral, Mihai Voicu, scrie Agerpres.
Proiectul de lege privind votul prin corespondență, aflat în dezbaterea parlamentului, prevede că cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate au dreptul să voteze prin corespondență la următoarele tipuri de alegeri: parlamentare, prezidențiale, europarlamentare, dar și la referendumurile naționale.
Mecanismul propus de proiectul de lege pentru votul prin corespondență cuprinde mai multe etape.
Într-o primă etapă, cetățeanul român cu reședința sau domiciliul în străinătate care dorește să voteze trimite o cerere, în format electronic, cu semnătură electronică sau în format olograf, către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), cu cel puțin 60 de zile înainte de data la care are loc scrutinul electoral sau referandar.
AEP centralizează toate cererile și le validează, după ce verifică datele din cerere în Registrul electoral. Dacă cetățeanul român, care a depus cerere că vrea să voteze, nu figurează în Registrul electoral și face dovada faptului că are domiciliul sau reședința în străinătate, AEP are obligația de a lua măsuri pentru înscrierea votanților în acel registru.
Într-o a doua etapă, AEP are obligația ca, în termen de 48 de ore de la tipărirea buletinelor de vot, să transmită cetățeanului a cărui cerere a fost validată documentele necesare pentru exercitarea votului prin corespondență: buletinul de vot în forma tipărită pentru organizarea scrutinului electoral sau referandar; un plic fără elemente de identificare a persoanei; un autocolant cu elemente de siguranță pentru sigilarea plicului, cu rolul de a asigura secretul votului; dovada privind exercitarea votului prin corespondență; un plic pentru expedierea documentelor, cu etichetă distinctivă, cuprinzând datele de corespondență ale cetățeanului care votează la expeditor și datele de corespondență ale AEP la rubrica destinatar. Dacă se organizează un al doilea tur de scrutin, AEP trebuie să trimită buletinele de vot cetățenilor ale căror cereri de vot au fost validate, în termen de 24 de ore de la tipărirea buletinelor de vot pentru desfășurarea turului doi de scrutin.
O a treia etapă constă în exercitarea efectivă a votului, prin înscrierea de către votant a semnului X în chenarul în care este tipărit numele și semnul preferat al candidatului preferat (pentru scrutinul electoral) sau răspunsul preferat, dacă este vorba despre referendum.
Următoarea etapă este expedierea votului de către votanți. După exercitarea votului prin corespondență, cetățenii din străinătate trebuie să sigileze plicul cu buletinul de vot și să expedieze toate documentele de vot, prin poștă, pe cheltuiala sa. Documentele trebuie expediate către AEP cu cel puțin 48 de ore înainte de desfășurarea alegerilor. Celor care nu vor respecta acest termen li se va anula votul.
AEP centralizează și repartizează plicurile cu voturile din diaspora birourilor electorale speciale.
În ziua scrutinului sau cu o zi înainte de data alegerilor, birourile electorale speciale verifică îndeplinirea condițiilor de formă, pentru ca votul exercitat să fie declarat valid. Plicul care conține buletinul de vot nu poate fi însă desfăcut decât după închiderea urnelor.
Dacă autoritățile implicate în procesul de vot (AEP sau birourile electorale speciale) nu își îndeplinesc la timp atribuțiile, ele sunt sancționate cu amenda cuprinsă între 2000 și 5000 de lei. Sancțiunea se constată și este dată de Biroul Electoral Central.
