Am prezentat recent cazul «orfanilor» din Piatra Neamț, cel puțin așa au fost prezentați de poliția italiană, care au spart anul trecut bijuteria Franck Muller din Milano, folosind metode paramilitare. Membri ai aceleiași bande ar fi responsabili de spargeri de acest gen în toată Europa. Toți ar fi fost crescuți la același orfelinat din Piatra Neamț, potrivit informațiilor publicate și de Corriere della Sera.
Din informațiile noastre însă, «orfanii» nu sunt orfani, au crescut cu familiile lor (care nu prea i-au educat bine, după cum se vede). Oricum, infractori de duzină, violenți, dar de duzină.
Revista Panorama, în căutare de senzațional, a trimis un reporter în România, pentru a da de urmele făptașilor în orfelinatele din Piatra Neamț. A rezultat un articol din care românii ies cu o imagine de sălbatici violatori și hoți, iar România, o țară înapoiată, la marginea istoriei.
Banda “orfanilor” din Piatra Neamț a speriat Europa. Spargeri de milioane de euro cu metode paramilitare
Iată câteva fragmente din acest articol semnat de Carmelo Abbate în Panorama, care începe cu descrierea drumului de la București la Piatra Neamț.
«Îl numesc drum european. Însă după câțiva kilometri înțelegi că nu te îndepărtezi numai fizic de Roma, Madrid, Paris. Un carosabil, cu două benzi de circulație, care pleacă de la București și te duce în nord către Moldova urmărind în paralel linia Carpaților care se curbează spre vest. Traversezi sate, orașe, câmpuri izolate și înzăpezite, cu câini care te observă și care deseori îți taie calea.
Depășești căruțe care transportă o cantitate de lemne excesivă pentru doi cai care trag cu greu. Ești atent la pietonii care merg pe margine, închizi ochii în fața uneia dintre numeroasele carcase de animal înconjurate de o baltă de sânge pe asfalt.
Sunt circa 400 de kilometri, îți ia mai mult de șase ore, în sfârșit ai ajuns la Piatra Neamț, oraș cu o sută de mii de locuitori, situat la jumătatea dintre Ucraina și Transilvania, din care au plecat jefuitorii grupați în ceea ce în Italia a fost botezată drept banda orfanilor.»
«Au de la 20 la 25 de ani, cu excepția unui minor. Dar lucrul care a uimit cel mai mult anchetatorii și a creat senzație în ziare este că, potrivit informațiilor furnizate de polițiștii români, toți acești tineri rezultau a proveni din același orfelinat, de unde criminalitatea organizată i-ar fi recrutat, cumpărat, răpit, pentru a-i expedia apoi să lucreze în străinătate.»
Aurolaci și infractori
Urmează povești teribile despre copiii din orfelinatele din Piatra Neamț:
«La Piatra Neamț sunt trei orfelinate care găzduiesc circa 500 de copii. Numai unul din o sută are părinții morți, ceilalți au în spate povești și mai grave. E copilul ținut fără mâncare zile întregi, sau complet dezbrăcat în afara casei, ca pedeapsă pentru mici boacăne.
E copilul obligat să facă munci grele, sau abandonat în stradă să ceară de pomană. E copilul cu tatăl beat care ajunge acasă, o rupe în bătaie pe mamă, distruge totul, iar el se prezintă la poarta instituției, cere, imploră să fie primit.
E micuțul drogat cu aurolac, e cel care nu și-a cunoscut niciodată mămica și tăticul, care au plecat de acasă și au uitat de el. E copilul cu optsprezece frați și surori într-o casă mare cu o singură cameră, găsit într-o mare groapă de gunoi unde numai prin miracol l-au distins de celelalte deșeuri.
Orfelinatul e eliberarea, salvarea.»
Dar nu se face legătura între orfani și bandiții de la Milano. Pentru că nici nu este vreo legătură.
«Arestații din Italia au o mulțime de prenume urmate de un nume de familie care devine unicul lor apelativ: Vartic, Tăbăcaru, Lungu, Marian, Ciobanu, Marcu, Nechițoaia, Vădana, Turea, Săndulescu. Titluri care pentru ei nu contează deloc. Dimpotrivă, deseori sunt o povară, o marcă, o linie de descendență de strivit. Acei puțini care îl cunosc pe Vucinic nici măcar nu știu că adevăratul său nume e Lungu.
Utilizează poreclele, dar. Poate și din acest motiv este greu să găsești urme ale trecerii lor în orfelinate și în registrele direcției generale de protecție a copiilor. Iar odată ieșiți din instituții, e ca și cum ai căuta acul în carul cu fân.»
Aici autorul chiar recunoaște că nu a dat de nicio urmă că vreunul dintre arestați ar fi trecut prin orfelinate. Dar legenda metropolitană care s-a născut trebuie întreținută. Câteva rânduri mai jos, aceeași confesiune, că nu sunt probe că ar fi orfani:
«În acest moment devine fără sens să se stabilească dacă ai trecut prin orfelinat sau ai inventat acest lucru pentru a obține bunăvoință, fiindcă ai crescut furând orice lucru, chiar identitatea, până și ghinionul și nenorocirea altcuiva, ai înșfăcat tot ceea ce folosea pentru a maximiza rezultatele și a minimiza riscurile.»
Explicația mai puțin pitorească: tinerii, fiind arestați, au mințit că au crescut la orfelinat, pentru a impresiona investigatorii.
Violatori și violați
Urmează fragmentele cele mai teribile din reportajul din Panorama: ridicarea violului la nivel de cult! Iată ce se spune despre numitul Vartic:
«Tatăl mort, mama plecată în Italia, doi frați ajunși cine știe pe unde, și o serie de furturi, tâlhării, încăierări, bătăi, închisoare, sentințe, condamnări, reduceri de pedeapsă, cumulări, și în continuare închisoare. În care a fost violat. Dar și el a abuzat sexual de un deținut, și a făcut-o împreună cu Ciobanu, un altul dintre arestați cu un cazier lung de-un kilometru. »
«Există violul ca instrument de oprimare și dominare, o medalie de prezentat în public drept simbol al virilității, cu atât mai strălucitoare cu cât este mai mare umilirea celuilalt. O explozie de forță și răutate care ating paroxismul, fiindcă numai astfel poți pune sub tăcere nevoia naturală a unei eliberări sexuale reprimate care arde înăuntrul tău.
Între timp te violez, te fac să devii un paria, nimeni nu mai stă la masa ta în închisoare, unde nu poți face amiciții și nu poți atinge lucrurile altcuiva. Atunci încerci să scapi sau să schimbi închisoarea pentru a merge unde nu te cunosc, și de data aceasta faci astfel încât să violezi înainte de a fi violat.
Modelul de referință este marele infractor Cămătaru, care într-o discotecă aglomerată din București l-a pedepsit pe un cântăreț faimos vinovat că flirta cu una dintre fetele lui: dă-ți jos pantalonii, i-a spus, și l-a marcat pentru totdeauna.»