Ideea care poate salva economia României, Cristian David: „Dacă fiecare român din Italia ar consuma de 10 euro produse româneşti…”

Românii din Italia realizează 2,5% din PIB-ul Italiei, după calculele ministrului diasporei, Cristian David, de ce nu ar putea contribui aceiaşi români şi la economia României?Ideea e simplă, fiecare român din străinătate să consume de 10 euro pe lună produse tradiţionale româneşti.

Aceasta e ideea exprimată de ministrul David la întâlnirea de lucru interinstituţionala organizată miercuri, 29 ianuarie, la Bucureşti, Palatul Camerei de Comerţ Naţionale a României, de reprezentanţa Camerei de Comerţ şi Industrie a României în Italia. La întâlnire au participat reprezentanţi ai Guvernului, ai mai multor ministere şi mediului de afaceri din România.

„Consider că aceste întâlniri sunt esenţiale pentru dezvoltarea antreprenoriatului român în diaspora. În prezent, peste 70.000 de companii cu asociaţi români generează un volum economic generos în Italia, unde 2,5% din PIB-ul ţării reprezintă contribuţia românilor din Peninsulă.”, a spus Cristian David.

Întâlnirea a avut ca scop principal prezentarea activităţilor Camerei de Comreţ a României în Italia, înfiinţată cu mai puţin de un an în urmă, în luna iulie, la Roma.

„Proiectul prezentat astăzi nu este doar unul de imagine, este un proiect viabil pe două fronturi, pe de o parte, antreprenorii români din Italia se sprijină reciproc, pe de altă parte este o punte de legătură pentru investiţiile româno-italiene. Iniţiativa Camerei de Comerţ şi Industrie a României în Italia poate reprezenta un exemplu de bună practică şi pentru celelalte ţări unde se află cetăţeni români.”, a declarat Cristian David.

Ministrul diasporei a vorbit despre ideea de a crea o piaţă reală pentru produsele tradiţionale româneşti: „În comunităţile mari, dacă am încuraja fiecare român să consume de 10 euro produse tradiţionale româneşti, ar fi o piaţă în Italia şi în Spania de 10 milioane de euro lunar. Ceea ce ar însemna, doar la aceste două pieţe, un volum potenţial de export din România de 250 – 300 de miloane de euro anual.

Este vorba de produse tradiţionale româneşti, pentru că n-o să poţi vinde, de exemplu, cafea turcească, dar ciocolata cu rom, ţuica, cârnaţi.. produse sau servicii, reprezintă o piaţă pe care cei mai mulţi dintre producătorii români nu o conştientizează.”

Produsele sunt deja cunoscute de români: „Una e să faci marketing pentru Murfatlar pentru un italian care e obişnuit cu vinuri rafinate, dar comunitatea noastră cumpără fără niciun fel de ezitare vinul Murfaltalr. Mult mai uşor convingi piaţa determinată în mod fix de numărul românilor, să consume aceste produse. Sunt multe produse care pot fi promovate în mijlocul comunităţii.”

O altă piaţă importantă este cea a serviciilor turistice: „Te duci şi faci eforturi, să te prezinţi la Frankfurt, la Londra, la Paris, la târguri de turism care sunt îndreptate pe o piaţă turistică extrem de competitivă, care face din turismul industrial un target greu de atins de oferta turistică din România.

Dar jumătate din cei care stau în comunităţi fac cel puţin un drum pe an acasă. O bună parte dintre aceştia mai fac un drum şi pe litoralul românesc în timpul verii. Sunt o piaţă captivă. Poate mai greu vine neamţul la Eforie, şi nu se ştie cât de încântat o să fie, dar se găsesc întotdeauna dintre românii din afară, care vor fi satisfăcuţi de turismul de pe litoralul românesc.”, a mai spus Cristian David.

Diaspora are un mare potenţial economic: „Să dăm mai multă importanţă acestor oportunităţi şi să ne adaptăm la o situaţie de fapt. Noi oferim cadrul conceptual şi instituţional în care să se manifeste aceste oportunităţi economice şi din acest motiv, iniţiativa pornită de Camera de Comerţ a României în Italia poate să constituie un exemplu de bună practică şi pentru ceilalţi.

Cu sincopele inerente, ale primului pas, ale unui început, este un proiect original, pentru că nu are element de comparaţie. Acesta va deveni reperul pentru ceilalţi, de aceea trebuie să construim, să contribuim la creşterea calităţii acestui proiect, şi 2014 trebuie să reprezinte faţă de 2013 un salt calitativ.”, a mai spus ministrul.

Vicepreşedintele Camerei Naţionale, Preşedintele CCI Bucureşti, Sorin Dimitriu a vorbit despre cum s-a fpcut până acum internaţionalizarea prezenţei firmelor româneşti: CCI Bucureşti a deschis reprezentanţe în Emiratele Arabe – Sharjah, R.P. China – Beijing şi în Maroc – Rabat, reprezentanţe bazate pe un model ce vizează organizarea unor expoziţii permanente cu produse româneşti. Anul acesta, CCI Bucureşti va deschide birouri în Turkmenistan, apoi la Moscova şi la Skopje.

Eugen Terteleac, preşedintele Reprezentanţei Camerei de Comerţ a României din Italia (CCIRO Italia), a prezentat în detaliu activitatea din Italia, a vorbit despre parteneriatele încheiate cu Camere de Comerţ şi patronate din regiunile importante ale Italiei, respectiv Abruzzo (Aquilla), Piemonte (Torino) şi Umbria (Perugia), de organizarea forumurilor economice şi a misiunilor economice în România. „Avem peste 45.000 de firme constituite de cetăţeni europeni născuţi în România şi încă 40.000 de societăţi comerciale la care conaţionalii noştri sunt membri în CA sau asociaţi. Daca am traduce contribuţia lor în procente din PIB-ul României, această contribuţie ar fi de 20%.”, a explicat Eugen Terteleac.

Agenda anului 2014 cuprinde mai multe evenimente importante – Forumuri economice în centrele economice ale Italiei, la Florenţa, Verona, Milano şi în sudul Italiei, dar şi organizarea tradiţionalului Târg de produse şi servicii de la Roma. Agenda de lucru pentru anul 2014 mai include un proiect de realizare a unui incubator de afaceri pentru IMM-uri, prin care se va acorda asistenţă românilor care doresc să se întoarcă în ţara natală ca investitori.

Agricultura bio este domeniul în care CCIRO Italia intenţionează să lanseze un proiect de amploare, prin atragerea investitorilor italieni în România, recunoscută pentru potenţialul său deosebit sub aspectul suprafeţei terenurilor nepoluate, în timp ce Italia dispune de expertiză şi tehnologie de ultimă oră în domeniu. Lansarea acestui proiect va avea loc în regiunea Piemonte, în colaborare cu Fundaţia Internaţională Slow Food, a anunţat Ana-Maria Irimia, reprezentantul CCIRO Italia la Torino.

În acest cadru, a fost prezentat şi un proiect al Asociaţiei Românilor din Italia, prezentat astfel de Eugen Terteleac: „O platformă media prin care noi, ARI, încercăm să cooperăm, să aducem pe această plaformă asociaţionismul românesc din Italia şi să promovăm toate activităţile care sunt în curs în Italia. Vom avea în acest demers sprijinul şi prezenţa instituţională a statului român.” Platforma are o interfaţă exterioară, ca orice site, ca sursă de informaţii pentru publicul larg, dar şi o structură internă prin care fiecare asociaţie care se înscrie pe această plaformă îşi poate crea singură un website. Există posibilitatea schimbului de documente între asociaţii, între membrii plaformei, există posibilitatea de a crea conferinţe, discuţii interne.

Secretarul de stat de la Ministerul Economiei, Adrian Volintiru, a lăudat activitatea Camerei din Italia, apreciind mai ales „entuziasmul şi agresivitatea” activităţii: „Toţi cei care merg în străinătate spun că „suntem deschişi”, nu, trebuie să fim agresivi. Italia e foarte importantă, modelul Camerei de la Roma trebuie multiplicat şi noi trebuie să-i sprijinim.”, a spus Adrian Volintiru.

Preşedintele CCI Bucureşti, Sorin Dumitriu, a felicitat conducerea Camerei din Italia „pentru eficienţă, pentru că într-un interval de timp atât de scurt s-au realizat nişte paşi concreţi”.

Seara, delegaţia din Italia a participat la Recepţia anuală în cinstea Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti, la care au participat ministrul de Externe, Titus Corlăţean şi omul de afaceri Ion Ţiriac.