Doi miniştri, un secretar de stat, un consilier prezidenţial și alte câteva persoane declarate ”antreprenori de succes”, împreună la o conferinţă organizată la München. Tot acest alai pentru un public de maxim 30 de persoane, cum rezultă din fotografii (70 pentru organizatori!).
„Conferința Repatriot de la München a fost un mare succes, am avut peste 700 de urmăritori live și 70 de participanți în sală. Vă mulțumim că ați fost alături de noi!”, se spune pe pagina de Facebook a proiectului Repatriot, despre ultima conferinţă din 26 februarie de la München.
Pe scurt, într-o sală aproape goală, o parte importantă din Guvernul României, cu binecuvântarea unui consilier prezidenţial, a girat o iniţiativă privată, intrată tiptil în cele mai importante instituţii ale statului, care astfel par să aprobe tacit tot ce decid, bine sau rău, nu mai are importanţă, domnii asociaţi la proiect.
în sală, nu mai mult de 40 de persoane, inclusiv organizatorii…
ministrul Marius Bostan nici nu era anunţat pe afişul întâlnirii, el apărând în ultima clipă…
Consilierul de stat Sandra Pralong și ministrul Diasporei, Dan Stoenescu, în prima linie Repatriot
Cu două zile înainte, la o conferinţă organizată la Cotroceni, după Klaus Iohannis şi Dacian Cioloş a vorbit însuşi Felix Tătaru, unul dintre fondatorii acestei cabale numite Repatriot, ai cărei adepţi se numesc repatrioţi.
Am ratat cumva anunţul oficial prin care se înfiinţa o nouă instituţie a statului? Devine îngrijorătoare această suprapunere opacă peste instituţiile publice.
Marius Bostan, ministrul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informațională, Claudiu Vrînceanu, secretar de stat pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, în cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Dan Stoenescu, ministru delegat pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, apoi Sandra Pralong, Consilier de Stat la Departamentul pentru Relaţia cu Românii din Afara Graniţelor al Administraţiei Prezidenţiale, toţi vorbitori la evenimentul la care au luat cuvântul şi mai mulţi afacerişti parteneri în proiect, veniţi special din România.
De menţionat că ministrul Marius Bostan nici nu era anunţat pe afişul întâlnirii, el apărând în ultima clipă.
Nu contează că la eveniment s-au spus lucruri geniale sau banalităţi mobilizatoare, de tipul „România are o creștere economică succesivă în ultimii 3-4 ani. România poate deveni vârful Europei în 10 ani. ” – Marius Bostan inițiatorul proiectului #Repatriot.
Sau „Prioritatea proiectului Repatriot a fost ca diaspora sa devina prioritate nationala. Acum 3 zile am reusit, diaspora fiind declarata prioritate de presedinte Klaus Iohannis si de prim ministru Dacian Cioloş.„- Felix Tătaru, repatriot principal. (Mare noroc am avut cu acest proiect, dacă nu era Repatriot, diaspora ar fi putrezit la coada listei de priorităţi – n.n.).
„Trebuie să vă convingeti cu ochii voștrii că lucrurile se schimbă în România! Am vrut să spunem că în România se poate, că autoritățile se implică și de asta au fost aici alături de noi. Și vă asteptăm acasă, lângă noi. Fie cu gândul, fie cu fapta, fie cu bani, dar să stiți ca România are nevoie de noi toți.”. (aşa este descris evenimentul pe pagina Facebook a proiectului). Aici este cheia.
Aşa cum spuneam, nu contează ce s-a spus, importantă este alăturarea GUVERNULUI şi a PREŞEDINŢIEI pînă la suprapunere cu proiectul REPATRIOT. Am putea să ne gândim şi la un transfer de imagine (şi de influenţă) de la cele mai înalte instituţii ale statului către oamenii de afaceri care fac parte din proiect. Firme private asumate de stat, ce îşi poate dori mai mult un om de afaceri? Cine mai poate concura cu el pe o piaţă aşa cum e România?
Caravana Repatriot ”amenință” de mai bine de un an cu soluții incredibile pentru românii din străinătate care au bani la saltea și nu știu ce să facă cu ei. Inițiativa, spre mirarea tuturor, se pare că a devenit de interes național. Președinte, premier, miniștri, secretari de stat și consilieri prezidențiali organizează conferințe și fac tot felul de declarații de suținere a acestui proiect, prezentându-l ca pe o nouă biblie a diasporei. Românul din străinătate care trimite bani acasă e atenționat că, decât să cheltuiască banii, mai bine să-i investească. În teorie pare frumos, în practică însă nu se prea potrivește.
Dacă e să ceri cuiva din diaspora să-ți dea un exemplu de inițiativă a vreunei persoane sau asociație care este susținută de președinție, guvern, politicieni și misiuni diplomatice, toate la un loc, nu vei găsi nicăieri. Caută Repatriot și vei descoperi că nu duce lipsă de nimic. Spații la Cotroceni, Palatul Victoria sau în sediile misiunilor diplomatice din intreaga lume. Repatriot poate fi prezent peste tot și are susținerea necondiționată a tuturor. Ei sunt salvatorii diasporei și (mai ales) a banilor săi și nimeni nu poate pune în discuție inițiativa.
Hai să ne uităm pe site-ul creat pentru megaproiect. Te aștepți cu emoție să găsești ideea salvatoare dar Repatriot te sfătuiește să îți deschizi o grădiniță, ”chiar dacă ideea e veche”, o grădină de trandafiri sau o plantație de goji. Decepția e și mai mare când descoperi că ideile sunt doar articole ale publicațiilor românești, deci, nicio idee personală și să mai fie și genială.
Hai să ne uită și prin câteva video. Deschidem unul (vezi video) și rămânem cu gurile căscate. Un domn repatriot ne spune, nouă, celor din Diaspora că suntem mai deștepți ca cel puțin 90% din cei rămași în România. Mai mult, aflăm că noi avem 20.000-25.000 de euro oricând, în timp ce 99% din cei din România nici nu visează la așa ceva. Apoi, cei din România sunt niște bătuți în cap, care habar n-au de afaceri. Noi, aștia din diaspora suntem însă geniali, știm cum se învârte Pământul și trebuie doar să decidem să ne întoarcem acasă. Absolut ridicol. Un discurs de un populism teribil, care poate fi, la nevoie, o trambulină de sărit în politică.
Solicităm guvernului şi Administraţiei Prezidenţiale răspuns la câteva întrebări:
– Ce buget a fost alocat până acum acţiunilor comune făcute alături de Repatriot?
– În baza cărei hotărâri aceste instituţii au luat decizia de a susţine necondiţionat toate iniţiativele grupului privat intitulat Repatriot?
– Cum au fost selecționate persoanele care beneficiază de credibilitatea oferită de institutiilor statului? Cifra de afaceri sau numărul de angajaţi au fost criterii de selecţie?
Sorin Cehan, Andi Rădiu
