Un fost preot, care spune că a înfiinţat prima parohie ortodoxă românească în Spania după 1989 (dar ar fi fost nevoit din această cauză să abandoneze preoţia), propune o soluţie contra manipulării diasporei: înfiinţarea unui partid al românilor din străinătate. Ideea nu e nouă, au fost multe anunţuri de partide de acest fel, ineditul constă însă în eticheta „creştină” care poate declanşa comentarii de tot felul.
În exclusivitate pentru Gazeta Românească, Dragoș Baboi încearcă să prezinte argumentele sale în favoarea unei asemenea soluții politice. ”Nu doresc să devin președinte sau să am vreo funcție, asta aș dori să înțeleagă cititorii dumneavoastră, e doar o alternativă pe care eu o văd pentru diaspora, în aceste momente.”ne-a spus el.
Iată propunerea:
«Mă numesc Dragoş Baboi şi sunt originar din Buzău, oraş în care am crescut şi învăţat la Seminarul Teologic. Am 42 de ani şi de când mă ştiu am tot înotat împotriva curentului, încercând să obţin de la viaţa tot ce este mai bun şi mai frumos.
Am fost preot ortodox undeva în judeţul Prahova şi în aceeaşi perioadă, respectiv 1995-2000 cântăm împreună cu soţia mea la corala I.C. Danielescu din Ploieşti. La vremea aceea ere foarte greu să ieşi din ţară, iar turneele din Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Austria şi alte ţări europene mi-au deschis apetitul pentru un trai mai bun.
Am plecat din România în anul 2000 pe când mergeam într-un turneu în Elveţia. La vremea aceea nu mai vedeam niciun motiv pentru care să mai stau în România şi m-am adăugat primului val de “căpşunari” care îşi încercau norocul pe meleaguri Iberice.
M-am stabilit în Alcalá de Henares după ce am încercat fel de fel de joburi şi, tot aici, am înfiinţat parohia ortodoxă cu hramul Sf. Gheorghe. Era prima parohie românească înfiinţată după 1989 în Spania. Organizarea şi forma în care am pus bazele acestei parohii erau oarecum atipice, în sensul că ne-am mobilizat foarte bine, şi în mai puţin de 2 săptămâni Mitropolia de la Paris a fost pusă în faţa faptului împlinit. Asta m-a costat preoţia, dar îmi pare bine că am putut face ceva bun pentru acei oameni.
Între timp am fost angajat într-o firmă spaniolă care m-a susţinut să studiez robotică şi automatizări industriale. De aici, în anul 2005, am pornit propria afacere în acest sector iar în anul 2008 am deschis şi un atelier de confecţii metalice şi suduri speciale.
Din 2008 până în 2010, am susţinut pe perioada de criză o mulţime de români, lucru care m-a apropiat foarte mult de comunitatea de români din Regiunea Madrid.
Cele mai mari probleme ale noastre erau legate de relaţia cu statul român, implicit serviciile acestuia către românii din Spania. Am aşteptat 8 luni de zile certificatul de naştere al copilului născut în Madrid, am fost umilit până şi de paznicul consulatului şi mă apucă groază când mă gândeam că trebuie să merg la consulat pentru vreun document.
Ideea înfiinţării PARTIDULUI DIASPOREI CREŞTINE mi-a venit atunci când mi-am transferat afacerea în România frumoasă promisă în campaniile electorale din 2008 şi 2009.
Mi-am dat seama că singurii beneficiari ai votului de bună credinţă dat de cetăţenii români care locuiesc şi muncesc în străinătate sunt principalele partide din România.
Pentru românii care muncesc şi trăiesc în afara graniţelor nu s-a făcut absolut nimic. Aceştia au rămas puşculiţa de rezervă a statului român, care ştie că emigranţii sunt o sursă sigură de venit, o problemă în minus la şomaj şi un vot de încredere la nevoie.
Niciun deputat sau senator nu a susţinut cauza românilor plecaţi în străinătate. Cel mai rău este faptul că românii sunt folosiţi într-un mod meschin, dezbinaţi şi umiliţi. Ei au nevoie de lideri şi de pace, au nevoie de un partid care să-i reprezinte atât în România cât şi în ţările în care trăiesc.
De ce să susţinem deputaţi şi senatori care vor să obţină majoritate parlamentară doar în interesul partidelor lor? Sunt atâtea asociaţii sărace care nu pot face nimic singure şi sunt atrase în preajma alegerilor la diverse mese festive în care li se promite marea cu sarea.
Mai sunt asociaţii care au resit să facă lucruri frumoase pentru imaginea românilor şi a României, cele mai multe pe banii lor sau ai ţărilor în care trăiesc.
Românii din diaspora trebuie să se trezească şi să nu se mai lase păcăliţi de niciun partid, să nu se mai lase folosiţi şi învrăjbiţi şi să se gândească la demnitatea lor. Dacă am ieşi toţi la vot cu Partidul Diasporei Creştine, am obţine cel puţin acelaşi număr de parlamentari ca şi UDMR, deci şi cel puţin 2 miniştri.
Având parlamentari aleşi dintre noi, am putea susţine legi în favoarea noastră. Românii din diaspora sunt oameni pregătiţi şi cu resurse sănătoase, nu furate din banii părinţilor noştrii, sunt integraţi în ţările în care trăiesc şi fac cinste neamului nostru.
Fac un apel către toţi românii din străinătate, federaţii şi asociaţii ale românilor de pretutindeni, alăturaţi-vă acestei idei şi haideţi să demonstrăm că putem să facem ceva pentru noi şi pentru România.
Desigur, vor apărea voci contra acestei idei sau a mea, dar vă asigur că nu mă interesează nicio funcţie sau vreun avantaj legate de acest partid.
Sunt o mulţime de oameni valoroşi în Italia, Spania, Germania, Franţa, Marea Britanie şi în întreaga lume gata să vă reprezinte.»
Dragoş Baboi
