Coordonatorul naţional al iniţiativelor externe de la Futuro e Libertà (Fli), Fabio Granata, a anunţat decizia de a lansa, în paralel cu propunerea de lege de iniţiativă populară privind eliminarea provinciilor, cea privind cetăţenia pentru tinerii imigranţi de generaţie secundă, prin intermediul aplicării principiului ius soli temperat.
„În linie cu bătăliile din acest an, Fli le va cere italienilor susţinerea pentru propunerea de recunoaştere a cetăţeniei tinerilor născuţi în Italia din părinţi imigranţi care au rezidenţa în mod regular în ţara noastră”, a explicat Granata.
„Este un semn de civilizaţie şi de recunoaştere a deplinei participări la viaţa naţiunii pentru mulţi tineri italieni prin naştere şi prin cultură: adevărata generaţie Italia”, a spus parlamentarul.
Fabio Granata a anunţat că în lunile următoare, Fli va ieşi în stradă cu obiectivul de a strânge 50.000 de semnături pentru proiectul de lege de iniţiativă populară dedicată generaţiilor secunde. Conform legislaţiei italiene, prin “iniţiativa populară” o lege poate fi prezentată în Parlament dacă are susţinerea a 50.000 de cetăţeni.
„Preşedintele Fini – explică Granata pentru Stranieriinitalia.it – a demarat de ani de zile o bătălie privind generaţiile secunde şi cetăţenia activă. Aceste teme au fost incluse în proiectul de reformă bipartit semnat de mine şi de Andrea Sarubbi de la Pd, care însă s-a blocat în Cameră din cauza actualei majorităţi. Astfel că ne-am gândit la o lege de iniţiativă populară”.
Aşadar, veţi începe să strângeţi semnăturile?
„Da, şi când vom ajunge la cincizeci de mii vom duce textul în plen. Reforma cetăţeniei este o temă centrală pentru drepturile civile, cerem de aceea o adevărată implicare democratică, participarea activă a cetăţenilor. Am vrea ca asociaţiile tinerilor de generaţie secundă să participe la strângerea de semnături, pentru a duce apoi textul în plen”.
Acum câteva săptămâni şi circa douăzeci de asociaţii au lansat o iniţiativă similară. Vă veţi uni forţele?
„Înainte de toate trebuie să prezentăm textul proiectului la Curtea de Casaţie pentru a începe strângerea de semnături. În acel moment vom analiza dacă există convergenţă cu propunerile asociaţiilor şi dacă putem începe un drum comun. Sunt optimist, sperăm să ajungem la aprobarea reformei la finele legislaturii, dacă aceasta va ajunge la scadenţa naturală”.
Ce prevede proiectul dumneavoastră?
„Introduce în legislaţia noastră conceptul de ius soli temperat. Nu spunem că oricine se naşte în Italia este italian, spunem că este italian cine se naşte din părinţi care se află în mod regular în Italia de cel puţin cinci ani – dacă sunt extracomunitari – şi de cel puţin trei – dacă sunt comunitari”.
Şi pentru cei care s-au născut în străinătate?
„Prevedem că cei care au sosit în Italia de când erau copii devin italieni după ce au încheiat un ciclu întreg de studii, de exemplu şcoala elementară. În acest fel, parcursul de obţinere a cetăţeniei devine şi un instrument formidabil de participare activă la perimetrul public al ţării”.
Propunerea ar acoperi în concluzie toate generaţiile secunde.
„Da, evitând să existe o categorie de tineri aproape apatrizi, care potrivit legii nu sunt italieni şi de fapt nu sunt străini. Aceştia ar putea fi împinşi să se închidă în identităţile religioase şi culturale ale ţărilor de origine ale părinţilor şi să formeze ghetouri”.
Şi adulţii? Propunerea nu scurtează timpii pentru naturalizare?
„Această prevedere era în proiectul de lege bipartit, însă în mod realist este mult mai dificil să fie aprobat. Noi am inserat-o în proiectul de lege popular pentru a-i facilita parcursul şi pentru a ne salva obiectivul nostru principal, care este o reformă a cetăţeniei dedicată generaţiilor secunde”.
Credeţi că Italia este pregătită?
„Conceptul de ius soli aparţine din punct de vedere istoric identităţii italiene, începând de la epoca clasică, când era cetăţean cel care se năştea în Imperiul Roman. Este tema civis romanus sum (sunt cetăţean roman).
Eşti cetăţean când participi la destinul comun al naţiunii. Aceşti tineri care trăiesc toaste aspectele identităţii noastre, profunde şi superficiale. Au aceleaşi pasiuni cu ale fiilor noştri, studiază împreună, sunt suporterii aceloraşi echipe, aşa-numita generaţie Balotelli a parcurs deja temele reformei”.
Dar de ce ar trebui ca acest proiect să aibă mai multe şanse decât proiectul de lege care s-a împotmolit în Cameră din cauza refuzului celor de la Popolo delle Libertà şi Lega Nord?
„Pentru că este un semnal nou pentru Parlament, este o propunere de iniţiativă populară care vine de jos, direct de la alegători. Acesta ar trebui să convingă majoritatea să abandoneze atitudinea avută până acum, alimentând frica şi predicând închiderea pentru calcule electorale”.
Credeţi, aşadar, că privind cetăţenia italiană pentru generaţiile secunde, electorii actualei majorităţi sunt mai deschişi decât reprezentanţii lor în Parlament?
„Sunt convins de acest lucru şi nu este dificil să găseşti exemple ale acestei situaţii. Dacă ne uităm la administraţiile locale, vedem o sensibilitate diferită. Primarul leghist din Verona, Flavio Tosi, dialoghează cu noii italieni. O lege de iniţiativă populară va fi un impuls important, sper definitiv, şi pentru Pdl şi Lega”.
Elvio Pasca
Ius sanguinis şi ius soli
Ius sanguinis (dreptul sângelui) înseamnă dobândirea cetăţeniei ca efect al legăturii de sânge. Potrivit acestui principiu, copiii, indiferent de locul naşterii lor, sunt cetăţeni italieni dacă cel puţin unul dintre părinţi are cetăţenia italiană. Ius soli (dreptul solului) este un alt sistem de dobândire a cetăţeniei. Potrivit acestui sistem, cetăţenia copilului va fi cea a teritoriului statului unde s-a născut, chiar dacă părinţii au o altă cetăţenie.
