Peste 10 reprezentanţi de filiale PD-L din toată Italia s-au reunit la Perugia pentru a discuta şi anunţa decizia de demisie în grup din cadrul partidului românesc. Capul revoltei a fost Ştefan Stănăşel, liderul PDL Florenţa, care a anunţat public bomba. Nemulţumirile sunt create de „politica guvernului PDL de la Bucureşti care a adus România la sapă de lemn”. Liderii filialelor PDL reuniţi la Perugia s-au declarat nemulţumiţi de activitatea preşedinţilor PDL Italia, Nino Săvoiu şi Dumitru Ilinca, şi de activitatea parlamentarilor diasporei, Viorel Badea şi William Brînză în Italia. Stănăşel şi ceilalţi lideri separatişti au anunţat pentru 17 iulie o mare manifestaţie de protest contra politicii guvernului Boc în faţa consulatului de la Bologna, la care vor participa „mii de români”.
Foto de arhiva: PDL Italia, pe cand era o organizatie unita
Întâlnirea a avut loc pe 2 iulie la Perugia, într-una din sălile de conferinţă ale ”Centro congressi Capitini”. La conferinţa organizată ad-hoc, după spectacolul ”Miss Diaspora – Umbria”, au fost invitaţi jurnalişti, membri ai unor asociaţii româneşti precum şi europarlamentarul Norica Nicolai, invitat de onoare la spectacol.
Şedinţa s-a desfăşurat ”cu uşile deschise”, putând asista oricine dorea. Demisionarii din PDL au subliniat faptul că întâlnirea are un caracter transparent iar motivele şedinţei privesc ”pe orice român de bine, care are curajul să declare că situaţia din România a devenit de nesuportat”, după cum declara la începutul reuniunii, Ştefan Stănăşel, preşedinte PD-L Firenze, membru în BP al PD-L Diaspora şi în ambele birouri permanente ale PDl Italia (aripa Brînză şi aripa Badea).
Din partea filialelor PD-L Italia au mai participat reprezentanţi din Firenze, Bologna, Perugia, Grosseto, Sezze, Marsciano, mulţi dintre ei declarând că au consimţământul din partea altor colegi din Italia, cum ar fi filiala Udine, de adeziune la manifestarea de protest din Bologna.
Motivele protestului au fost prezentate de către Ştefan Stănăşel (Foto 1) şi Sevastian Zlotea (liderul PDL Bologna- Foto 2).
Stănăşel şi-a început discursul afirmând că ”prin această acţiune sperăm să tragem un semnal de alarmă, să scoatem în evidenţă faptul că nu se mai poate. Dacă până acum am tăcut, asta nu înseamnă că am şi aprobat ceea ce s-a făcut sau nu până acum. Nouă, ca membri PD-L nu ni s-a cerut părerea aproape deloc când s-au luat decizii importante. E o datorie morală a noastră să luăm o atitudine. Dacă tăcem suntem proşti şi idioţi. în sprijinul acestor afirmaţii aş dori să îmi arate cineva un punct din programul partidului care se referă la românii din străinătate.”
Întrebat despre iniţiativele deputatului William Brînză, legate de plata pensiilor, a creării unei comisii speciale pentru românii din străinătate, precum şi crearea unui fond destinat diasporei, Stănăşel ne-a răspuns: ”Nu ni s-a cerut niciodată părerea. Noi am crezut tot timpul că cei doi parlamentari din diaspora (deputatul William Brînză şi senatorul Viorel Badea, n.r.) vor fi vocea noastră în Parlament, dar se pare că nu a fost aşa. Mesajul nostru către ei e unul foarte clar: domnilor, nu vă mai vrem!”
În privinţa eşecului de la alegerile administrative din Italia, în urma cărora nu a fost ales niciun consilier, membru sau simpatizant PD-L, Stănăşel a declarat: ”Biroul Permanent al PD-L Italia nu a avut această oportunitate, de a alege reprezentanţi pentru alegerile administrative şi niciunul dintre cei doi parlamentari nu a venit să dea o mână de ajutor în acest sens.”
Sevastian Zlotea, lider al filialei de la Bologna a declarat: ”Guvernul din România nu a făcut mai nimic pentru noi. Am crezut în această guvernare dar se pare că m-am înşelat. Eu la rândul meu ce să spun membrilor, celor care le-am cerut votul? Nu vreau să ajung la momentul în care să mă ia careva cu pietre pe aici.”
La sfârşitul reuniunii s-a anunţat decizia de a se organiza o manifestaţie de protest, la Bologna, în data de 17 iulie. Organizatorii nu ştiau însă dacă vor putea obţine până atunci aprobarea legală pentru protest dar sunt siguri de participarea a „mii de români”.
Pe larg în numărul viitor al „Gazetei Româneşti”
Andi Rădiu
