PNL a anunţat că a finalizat proiectul de lege pentru votul prin corespondență şi l-a aprobat în cadrul partidului, fiind depus la Parlament. Acest proiect se aplică pentru alegerile prezidenţiale, parlamentare, europene şi pentru referendumurile naţionale. Alina Gorghiu, copreşedinta PNL, a anunţat că proiectul prevede dublarea numărului de parlamentari de diaspora.
Gazeta Românească a intrat în posesia proiectului şi vă prezintă în exclusivitate cele mai importante prevederi ale proiectului prin care PNL consideră că toţi românii din diaspora vor putea vota.
„Prin vot prin corespondenţă se înţelege exercitarea dreptului de vot prin expedierea documentelor ce cuprind opţiunea de vot prin intermediul serviciilor poştale către Biroul Electoral al circumscripţiei electorale pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.”
Serviciile poştale din 150 de ţări trebuie să funcţioneze atât de bine încât să garanteze că votul va ajunge în timp util. Între turul 1 şi turul 2, de exemplu. Sunt cazuri în care plicurile ajung după 30 de ani. Să sperăm că Poşta funcţionează bine în perioade electorale.
Încă de la început, aflăm că votul prin corespondenţă poate fi exercitat de cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Aici se poate scrie o carte despre haosul care domneşte în registrele de evidenţa populaţiei, nu numai din România, ci şi din multe ţări unde trăiesc cei care fac obiectul acestei legi.
Majoritatea celor din diaspora şi-au păstrat buletinul românesc şi sunt şi domiciliaţi, dacă nu rezidenţi, în România. Nu sunt rare cazurile în care posesori de buletin românesc au obţinut chiar cetăţenia altei ţări, dar fiind permisă dubla cetăţenie, au dreptul să stea, cu acte în regulă, şi în România, şi să fie prezenţi în listele electorale permanente din România.
Proiectul PNL încearcă să reducă haosul, definind termenii de „cetăţean român cu domiciliu în străinătate” şi „cetăţean român cu reşedinţa în străinătate”. În explicaţii apar noţiuni care au mare potenţial de a crea confuzie:
„În sensul prezentei legi, prin cetăţean român cu domiciliu în străinătate se înţelege persoana care are cetăţenie română, drept de vot conform legislaţiei române, locuinţă statornică sau principală în străinătate, în conformitate cu prevederile legislaţiei statului respectiv şi document de identitate care atestă cetăţenia română şi domiciliul în străinătate.”
„În sensul prezentei legi, prin cetăţean român cu reşedinţa în străinătate se înţelege persoana care are cetăţenie română, drept de vot conform legislaţiei române şi document de identitate care atestă cetăţenia română şi domiciliul în România, care se află temporar în străinătate pentru o perioada mai mare de 3 luni şi are o adresă de reşedinţă în conformitate cu legislaţia statului de reşedinţă.”
Locuinţă statornică sau principală, în conformitate cu legislaţia statului respectiv. Aici putem avea 100 de legislaţii diferite. Nu se poate fonda o lege pe prevederi aproximative sau lichide ale legislaţiilor altor state.
La articolul patru al proiectului se spune că „Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, în sensul prezentei legi, au opţiunea să îşi exprime votul prin corespondenţă sau să se prezente în ziua scrutinului la oricare secţie de votare din străinătate.”.
Vor fi în continuare deci amenajate secţii de votare, din declaraţiile reprezentanţilor PNL, vor fi peste 2000 de secţii, o operaţiune logistică fără precedent, făcută de personalul consular şi aşa suprasolicitat.
Apoi este necesară înregistrarea votanţilor.
„Opţiunea de a îşi exprima votul prin corespondenţă se poate manifesta după anunţarea datei de organizare a scrutinului, dar nu mai târziu de 45 de zile înainte de data organizării scrutinului electoral în cazul alegerilor prezidenţiale, alegerilor parlamentare şi a alegerilor pentru Parlamentul European, respectiv 20 de zile în cazul referendumului naţional.”
Cu 45 de zile înainte de alegeri, trebuie să îţi exprimi dorinţa de a vota prin corespondenţă. Sunt de ajuns 45 de zile pentru tot ceea ce va urma? Pentru toate operaţiunile prin poştă? Dar 20 de zile înainte de referendum? Acolo sunt şi mai multe şanse să nu primeşti la timp scrisoarea de confirmare a înregistrării.
Dar dacă reuşeşti să te înscrii şi te răzgândeşti? Poţi să renunţi la înscriere şi să vii la secţia de vot făcută din cărămidă şi mortar, dar trebuie să predai şefului secţiei de votare toată corespondenţa primită. Când un şef de secţie nu are timp nici de o cafea, şi trebuie să se ocupe de operaţiunile de vot, cum poate să stea cu cei care vin cu plicurile înapoi? Iată propunerea de articol:
„În cazul în care cetăţeanul român şi-a exprimat opţiunea de a vota prin corespondenţă însă doreşte să renunţe la exercitarea dreptului de vot prin această opţiune, acesta poate vota la oricare secţie de votare din străinătate numai cu condiţia predării întregii corespondenţe primite către preşedintele secţiei de votare la care îşi exercită dreptul de vot.” Cu condiţia predării întregii corespondenţe primite! Devine interesant.
Mai departe, capitolul II al proiectului vorbeşte de înregistrarea alegătorilor în registrul electoral al alegătorilor cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care optează pentru exercitarea votului prin corespondenţă. Cum se procedează?
„Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să îşi exercite dreptul de vot prin corespondenţă trebuie să adreseze în acest sens o cerere scrisă de înscriere către Autoritatea Electorală Permanentă. Cererea poate fi depusă sau trimisă prin poştă la sediul Autorităţii Electorale Permanente sau la sediul misiunii diplomatice a României din statul de domiciliu sau reşedinţă sau al oficiului consular al României în a cărei/a cărui circumscripţie consulară aceştia îşi au domiciliul sau reşedinţa. (…)”.
Cum poate fi cererea trimisă prin poştă? Cine garantează că am trimis-o chiar eu, cel care semnez? Şi cine garantează că exist? NU ar fi trebuit ca pe traseul înregistrării, măcar o dată, o singură dată, alegătorul să se întâlnească faţă în faţă cu un funcţionar care să certifice intenţia şi identitatea sa? Se face şi la bancă, după care totul se face telefonic. Dar o data trebuie să ne vedem la ochi, este elementar.
Ce conţine cererea: „numele, prenumele, data naşterii, locul naşterii, codul numeric personal şi adresa de domiciliu sau reşedinţă din străinătate, precum şi datele de identificare ale documentului care atestă cetăţenia română: serie, număr, denumire, data emiterii şi data expirării.” Apoi cererea „trebuie însoţită de o copie legalizată a documentului/documentelor care atestă cetăţenia română a solicitantului, respectiv domiciliul sau reşedinţa acestuia în statul respectiv.” Cine garantează că eu am trimis actul?
Radierea din listele din ţară
După trimiterea cererii de înregistrare, în cele 45 de zile până la alegeri se mai face o operaţiune: „După rămânerea definitivă a Registrului alegătorilor cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care optează pentru exercitarea votului prin corespondenţă Autoritatea Electorală Permanentă, cu sprijinul Ministerului de Interne, va proceda la radierea din listele electorale permanente a cetăţenilor cuprinşi în Registru, acolo unde este cazul. „
Dacă ne gândim că în multe reghistre electorale din ţară se află încă persoane decedate, şi având în vedere aglomerarea de operaţiuni în preajma alegerilor, un lucru este clar: nimeni nu va radia pe nimeni de nicăieri. Rămânem şi pe,listele de acasă, dar cel puţin putem vota prin corespondenţă.
Chiar dacă la alegerile obişnuite şi-ar avea rolul său, nu a fost folosit niciodată, certificatul de alegător este prevăzut de proiectul PNL:
„Certificatul de alegător este un document prevăzut cu elemente de siguranţă, necesar pentru validarea votului exprimat prin corespondenţă, ce atestă faptul că cetăţeanul român care îl deţine este cel care a exprimat votul prin corespondenţă şi care asigură unicitatea votului prin corespondenţă.”
„Autoritatea Electorală Permanentă completează, pe baza datelor din Registrul alegătorilor cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care optează pentru exercitarea votului prin corespondenţă, certificatul de alegător pentru fiecare cetăţean român înscris în acest registru.”
Tot în cele 45 de zile după ce mi-am exprimat opţiunea de a vota prin corespondenţă!
După tot acest efort, certificatul de alegător trebuie aruncat la coş.
„Certificatului de alegător va avea valabilitate doar pentru exercitarea votului prin corespondenţă pentru alegerile care se organizează. În cazul organizării unor noi alegeri se vor emite noi certificate de alegător. „
Documente necesare
Urmează lista documentelor pentru votul prin corespondenţă:
- buletinul de vot;
- certificatul de alegător;
- un plic alb, neinscripţionat, în care va fi introdus buletinul de vot, aceasta fiind astfel secretizat;
- declaraţie pe proprie raspundere a alegătorului că opţiunea sa electorală nu a fost influenţată, iar secretul votului nu a fost afectat;
- un sigiliu autocolant care va fi aplicat pe plicul alb, după ce a fost introdus buletinul de vot, pentru a securiza sigilarea acestuia; un timbru autocolant, cu elemente de securizare, pe care este imprimat cuvântul „VOTAT”, instrucţiuni cu privire la procedura exprimării votului prin corespondenţă;
- plic pentru returnarea corespondenţei, care va avea imprimată, ca adresă a destinatarului, adresa Biroului Electoral al circumscripţiei electorale pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.
Autoritatea Electorală Permanentă va transmite fiecărui cetăţean român înscris în registrul electoral documentele necesare exercitării votului prin corespondenţă şi plicul (…) cu cel puţin 15 zile înainte de data organizării scrutinului electoral în cazul alegerilor prezidenţiale, alegerilor parlamentare şi a alegerilor pentru Parlamentul European, respectiv 7 zile în cazul referendumului naţional. Deja se restrânge marja, autorităţile au la dispoziţie 30 de zile din cele 45, pentru ca eu, alegător, să am teancul de hârtii acasă pe masă, iar în cazul referendumului, doar 13 zile.
După ce obţin toate documentele, votez, lipesc plicul cu votul, introduc declaraţia şi cartea de alegător în plicul exterior, pe care îl expediez „prin poştă, de la un oficiu poştal, de la sediul unui operator poştal sau prin preluare de la domiciliu de către angajatul unui operator poştal, cu asigurare expedierii gratuite, în regim de recomandată cu confirmare de primire, la adresa înscrisă. „
Cu asigurarea expedierii gratuite e destul de complicat, având în vedere acordurile pe care autoritatea electorală din România ar trebui să le semneze cu instituţii poştale din toată lumea.
Când ar trebui să ajungă plicul la Bucureşti, la Autoritatea Electorală? „Termenul privind primirea plicurilor cu voturile exercitate prin corespondenţă este de 24 ore înainte de închiderea procesului de votare, calculat după ora oficială a României. Plicurile sosite după acest termen nu vor fi luate în considerare la numărare finală a voturilor.” Eu, ca să fiu sigur, aş trimite cu o săptămână înainte, să fiu sigur că votul meu contează şi nu ajunge la coş.
” Biroul Electoral de Circumscripţie pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate va constata nerespectarea termenului prevazut de prezenta lege pentru exprimarea votului prin corespondenţă şi va proceda la anularea acestora.” Aici vor trebui mulţi oameni angajaţi, pentru că dacă ne bazăm pe funcţionarea poştei din 100.000 de localităţi din toată lumea, este foarte probabil ca plicurile să ajungă mai târziu.
Pentru turul doi, la preşedinţie, se va vota cu buletinul primit înainte de primul tur.
După încheierea votării, biroul electoral consular va proceda la deschiderea plicurilor şi validarea exprimării votului prin corespondenţă.
„Validarea exprimării prin corespondenţă a dreptului de vot se realizează prin deschiderea plicurilor exterioare, verificarea existenţei certificatului de alegător în plicul exterior şi confruntarea datelor înscrise în certificatul de alegător cu informaţiile cuprinse de registrul prevăzut la Art. 5 întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă.”
Apoi voturile poştale se introduc într-o urnă!
„Plicurile care conţin buletinele de vot transmite prin corespondenţă vor fi introduse închise într-o urnă de vot specială de către preşedintele biroului electoral.”
Apoi, ca să scurtăm, se numără, se adună la celelalte voturi „clasice” şi se aşteaptă anunţarea câştigătorilor.
Cu siguranţă, proiectul poate fi mult îmbunătăţit.
Mai ales în punctele privind identificarea alegătorului în momentul înregistrării şi verificarea condiţiilor, dacă este cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.
Procedeul este laborios, ar trebui simplificat, altfel nimeni nu va vota prin corespondenţă şi vom avea din nou cozile din noiembrie 2014.
Votul electronic ar fi fost mai simplu.
Sorin Cehan
