Dan Stoenescu, noul ministru delegat pentru relația cu românii din străinătate, ne-a acordat in exclusivitate primul interviu în calitate de ministru.
Stoenescu declară că va continua munca predecesorului său, Angel Tîlvăr, și că una dintre priorități va fi aceea de a ”identifica oameni reprezentativi, cu bună credinţă, care să devină parteneri de dialog”.
Ministrul Diasporei aduce și alte noutăți: data congresului, care a fost propusă de Comisiile de specialitate pentru 25 martie 2016, crearea unei platforme unice E-România, prin care să fie oferite servicii pentru depunerea de cereri online necesare obţinerii de documente personale precum și modificarea ghidului de finanțare.
Ați declarat că veți continua toate proiectele predecesorilor. Înseamnă că la DRP funcţiona totul perfect şi nu ar fi fost nevoie de vreo schimbare?
În mod clar, vom continua proiectele care şi-au dovedit utilitatea. Totodată, vom identifica neajunsurile şi vom aduce schimbări dacă acestea se dovedesc necesare. Obiectivul nostru este de a răspunde în mod real nevoilor românilor de pretutindeni şi vom lua în calcul orice măsură care ajută la realizarea acestui obiectiv.
Fostul ministru Angel Tîlvăr a anunţat că la sfârşitul lunii februarie se va convoca primul Congres al Românilor de Pretutindeni. Rămâne valabil anunţul?
Ţin să precizez că organizarea acestui Congres râmâne o prioritate pentru noi şi sperăm să o putem realiza în următoarele 6 luni, aplicând prevederile legale. Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni și Metodologia privind organizarea alegerii delegaților la Congres indică paşii pe care trebuie să îi urmăm. Mai exact, convocarea Congresului Românilor de Pretutindeni se realizează de birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Propunerea Comisiilor de specialitate din Parlamentul României este data de 25 martie.
Dar despre externalizarea finanțării proiectelor?
În ceea ce privește propunerea de modificare a componenței Comisiei de evaluare a proiectelor, menționăm că aceasta a fost inclusă în proiectul de modificare și completare a Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile. Această Comisie va fi formată din specialiști din cadrul instituțiilor, cu atribuții în domeniu.
Într-unul dintre capitolele planului de guvernare a fost specificat că se vor găsi soluții pentru micșorarea tarifelor pentru transportul coletelor și a transferului de bani. Ne puteți da câteva detalii?
Programul de guvernare asumat de noul executiv prezintă un plan de măsuri şi pentru Românii de pretutindeni, iar facilitarea menținerii legăturilor cu familiile din România constituie unul dintre obiectivele incluse în acest plan. Reducerea taxelor consulare și a costurilor administrative, facilitarea transportului, a coletăriei și a transferului de bani sunt instrumente utile pentru a reduce fiscalitatea în beneficiul cetăţenilor români din străinătate.
Mai mult, măsurile pe care le avem în vedere vor răspunde şi nevoii de simplificare şi de eficientizare a unor demersuri administrative. Vă voi oferi un exemplu: după modelul implementat de Estonia, ne dorim crearea unei platforme unice E-România, prin care să fie oferite servicii pentru depunerea de cereri online necesare obţinerii de documente personale, cât precum şi alte aplicaţii utile românilor din străinătate.
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni nu este perceput în străinătate ca o instituție care sprijină diaspora. Mai degrabă este văzut ca o sursă de bani pentru asociații formate din „băieți deștepți”. Cum veți îmbunătăți imaginea instituției?
Eu voi discuta doar în baza realităţii şi a obiectivelor asumate de noi. Departamentul Politici pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni are rolul de a sprijini în mod durabil potenţialul diasporei româneşti.
Este important să identificăm oameni reprezentativi, cu bună credinţă, care să devină partenerii noştri de dialog pentru realizarea acestei misiuni.
Consider că avem un instrument foarte util pentru a ne apropia de comunităţile de români de peste hotare: transparenţa. Despre transparenţă putem discuta şi în ceea ce priveşte acordarea fondurilor nerambursabile. Dorim modificarea ghidului de finanţare, care să prezinte în mod clar criteriile de evaluare pentru acordarea finanţărilor nerambursabile, precum şi procedurile privind desfăşurarea finanţării. Mai mult, vom publica pe site-ul nostru lista cu proiectele finanţate şi decontate la sfârşitul anului 2015.
Ați lucrat în DRP sub conducerea lui Eugen Tomac, împreună cu care ați fondat Liga Tinerilor Români de Pretutindeni. Se poate spune că sunteți „apropiat” din punct de vedere politic de Eugen Tomac și Traian Băsescu?
Sunt diplomat din anul 2007, intrat prin concurs în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Prin urmare, pe parcursul activităţii mele, am lucrat interinstituţional cu secretari de stat, directori şi multe alte persoane din minister. În calitate de diplomat, sunt apolitic și, păstrez strict echidistanţa faţă de orice partid politic. Sunt aici pentru a apăra interesele României şi ale românilor de peste hotare.
Sunteți expert în subiecte legate de Orientul Mijlociu și lumea musulmana. Ce părere aveți despre primirea refugiaților musulmani în România?
În primul rând, consider că este important să găsim o cale comună de acţiune la nivel european. Cooperarea este singura formulă prin care putem ajunge la un rezultat durabil. De asemenea, nu este suficient să tratăm simptome. Este important să găsim un consens pentru a trata problema imigraţiei la sursă, iar aici mă refer la țările de origine. Terorismul, instabilitatea statală a unor actori din această regiune şi prelungirea conflictului sunt elemente care au generat situaţia umanitară gravă cu care ne confruntăm.
Trebuie să luăm în considerare şi sprijinul pe care îl putem oferi statelor vecine, zonelor de conflict, având în vedere numărul mare de refugiaţi pe care aceste state îl adăpostesc şi condiţiile sociale sau economice de care refugiaţii au dreptul să beneficieze.
Sorin Cehan, Andi Rădiu
Noul ministru al Diasporei, diplomat la Ambasada României la Madrid