Mircea Geoană, secretar adjunt NATO și posibil candidat la președinția României, s-a aflat zilele acestea într-o vizită în Italia. Ieri, 16 aprilie, Mircea Geoană și-a prezentat la Roma cartea “Bătălia pentru viitorul României. Gândurile unui român la vârful NATO”. Cu această ocazie, a răspuns la câteva întrebări adresate de „Gazeta Românească”. Temele abordate sunt dintre cele mai importante: războiul din vecinătatea României, mobilizarea diasporei în caz de conflict, reprezentarea diasporei în Parlament (și aici aflăm despre modelul francez preferat de Mircea Geoană), dar și cum se văd acum cei 25.000 de euro „promiși” românilor care se întorc în campania electorală din 2009.
Domnule Mircea Geoană, prima întrebare nu poate fi decât despre cea mai mare grijă a românilor din țară și de peste hotare: apropiera războiului. Dacă veți fi ales președinte al României, ce veți face concret pentru a evita extinderea conflictului și intrarea țării în război?
Mircea Geoană: «Nu vreau să fac speculații cu privire la viitorul meu politic sau personal. Știu că ceea ce fac acum la NATO am să continui să fac și după ce plec de la NATO, să asigurăm că toți aliații noștri sunt protejați.
Evident, țara mea este România și mă gândesc în mod special la concetățenii mei. Este clar că avem o perioadă complicată înaintea noastră și că trebuie să fim siguri că facem și noi ceea ce depinde de noi să putem să ne protejăm.NATO face foarte multe lucruri pentru flancul estic, împreună cu mulți aliați avem o prezență NATO în România.
Este foarte important ca și România să-și facă lecțiile și să investească în propria sa apărare, iar ceea ce cred că va trebui făcut în perioada următoare este să putem să ne întărim nu doar militar, dar și economic. Pentru că una este să ai 2,5% din PIB pentru apărare dintr-un PIB de 300 de milioane de dolari și alta este să ai 2,5% pentru apărare dintr-un buget de 500 de miliarde. Și cred că România a venit clipa să transformăm relevanța strategică a țării, care este excepțională, și în dividende economice, în investiții, în locuri de muncă, în școli și spitale de mai bună calitate.
Și cred că această legătură între securitate și economie, între economie și securitate devine tot mai profundă. Și cred că România pentru a fi cu adevărat în securitate trebuie să aibă și armată puternică, să fie un jucător important în NATO, dar să aibă și o economie mai puternică, o societate mai puternică, oameni mai înstăriți, mai puțină corupție, mai puțină birocratie. Pentru că, până la urmă, securitatea este dată de factori interni și de factori externi.
Dar față de acest război din Ucraina, românii trebuie să fie liniștiți, suntem în NATO și ne facem datoria față de țară.»
► Decizia CSAT: mobilizarea în caz de război se face doar pentru cei care AU FĂCUT STAGIUL MILITAR
Pregătirea militară a diasporei: „E decizia dânșilor”
În cazul în care armata română va fi implicată în vreun conflict, există un plan de mobilizare a românilor plecați în străinătate? Ce riscă românii din diaspora care nu se vor prezenta la încorporare?
«Există în acest moment o armată profesionistă în România, există planuri pentru rezerviști, sunt lucruri pe care toate țările le fac, eu cred că este un lucru util și necesar, dar nu cred că în clipa de față există un risc atât de puternic la adresa securității României încât să ajungem la astfel de scenarii. În schimb, avem o pregătire a populației de a avea formule de voluntariat, pentru că tot ce se face este făcut prin voluntariat, voluntariat și pentru, eventual, pentru a ajuta pompierii din România, poate la primiri urgențe, poate la protejarea sau reamenajarea patrimonului istoric al României.
Deci eu văd această chestiune mult mai larg în sensul că trebuie să încurajăm voluntariatul, iar dacă cei din diasporă doresc să participe la proiecte de orice fel, inclusiv să facă pregătire militară pentru a deveni rezerviști, e decizia dânșilor. Nu-i forțează nimeni să facă ceea ce nu doresc să facă.»
Promisiunea celor 25.000 de euro
În 2009 ați vorbit de suma de 25.000 de euro pe care ar fi putut să-i primească românii din străinătate care se întorc. Aveți o variantă actualizată a acestei promisiuni?
«A, erau bani europene, nu erau promisiune, s-a și întâmplat. Cred că trebuie să găsim pe lângă fondurile europene, care sunt utile, să găsim și resurse naționale pentru a putea să stimulăm repatrierea, începutul sau continuarea unui business. Am cunoscut mulți oameni de afaceri din Italia, din Anglia, românii, care au început să aibă afaceri prospere.
Eu cred că nu este obligatoriu să închidă în Italia sau în Anglia ca să vină în România, ci să crească în Anglia și în Italia ca să deschidă business și în România. Deci cred că trebuie să venim cu o viziune un pic mai modernă, cu privire la ceea ce înseamnă să acorzi sprijinul unui antreprenor, unei afaceri. Sunt foarte mulți români care lucrează în ospitalitate, foarte mulți care lucrează în agroturismul din Italia. Sunt mulți care s-au întors acasă și au o pensiune de mare succes. De aceea, cred că, pe lângă banii europeni, să punem și bani românești și să găsim formule fiscale, formule de stimulare a dezvoltării business-ului. Repet, cred că România are în domeniul turismului ecologic, în domeniul turismului natural, un potențial imens.
Și cred că românii din Italia, din Spania, care sunt mulți antrenați în această industrie, pot să reprezinte fie investitori, fie, pur și simplu, contributori la o dezvoltare a acestei industrie importante. Spania și Italia sunt țării care au undeva spre 100 de milioane de turiști pe an. Eu nu vreau să aibă România atât de mulți, pentru că nu vreau turiști de masă, dar vreau turiști de calitate care să pună în valoare frumusețea și bogățiile României.»
Reprezentarea diasporei, modelul francez
Cum poate deveni reprezentarea diasporei mai consistentă? Ați susținut în urmă cu mai mulți ani triplarea numărului de parlamentari de diaspora. Vă mențineți ideea?
«Este un lucru pe care cred că trebuie să-l facem. Este anormal să avem atât de puține locuri pentru diaspora în Parlamentul României, dar cred că trebuie să ne gândim la o formulă structurată de consultare și implicare permanentă a diasporei.
Parlamentul este, evident, foarte important. Mă uit cu multă atenție la un sistem pe care Franța îl are pentru francezii din străinătate, în care aceștia se aleg între dânșii ca reprezentanți, și acea adunare a francezilor din străinătate se întâlnește periodic și decide împreună cu Guvernul și Parlamentul Franței orice legislație sau decizie care le influențează interesul. Că e cultura, că e comerț, că este investiție, că este educație sau orice altceva.
De aceea, nici o măsură nu este suficientă individual. Trebuie să găsim un set de măsuri care împreună să reprezinte o implicare mai mare a diasporei, o voce mai puternică a diasporei, nu doar în alegeri, ci în multe dintre deciziile în care, dacă am profita de experiența lor, de expertiza multora dintre cei care sunt în diasporă, cred că am putea lua decizii mai bune, am putea, poate, avea mai multe investiții, școli mai bune, spitale mai bune. Și de ce nu, un model economic mai performant în România.»
► CITIȚI ȘI: Interviu exclusiv / Mircea Geoană: «Triplarea parlamentarilor diasporei»
«Nu putem să cerem românilor din diasporă să vină acasă»
Ultima întrebare. Ce mesaj aveți pentru românii din Italia?
«Cred că românii din Italia sunt, într-un fel, cei care reprezintă puntea cea mai naturală între România și Occident. Adică, mitologia națională este construită în jurul latinității noastre, în jurul romanității noastre.
Și este și o comunitate care este atât de diversă, pentru că Italia este diversă, nu este omogenă deloc. Românii care lucrează și care trăiesc în Italia sunt și ei foarte diverși și reprezintă, de fapt, o Românie în miniatură. Și ceea ce îmi doresc, de fapt, să văd românii din Italia respectați, având cât mai mult succes, și dacă dă Dumnezeu și acasă lucrurile mele mai bune, chiar eventual să mai dea o a doua șansă țării din care provin.
Dar repet ce am spus de multe ori, nu putem să cerem românilor din diasporă să vină acasă înainte să rezolvăm cauzele pentru care dânșii au plecat din România. Cred că acolo este principala problemă, motivele care i-au făcut să plece, că n-au plecat de bucurie, n-au plecat de fericire. Au plecat pentru o viață mai bună și pentru a asigura copiilor lor un trai mai decent și un viitor mai frumos.
Asta fac toți părinții. De aceea, cred că principala problemă a României este nu să îi mustre pe românii de afară de ce au plecat și mai degrabă să spunem cum putem să facem ca acasă să nu ne mai plece tinerii și să putem să avem o relație, cum să spun, de prietenie. Aparținem aceleiași națiuni, într-o formă sau în alta, toți contribuim la România, la imagina sa, la cultura, la istoria, la tradiția și la civilizația românească.»
Sorin Cehan
► Români din Italia, alături de Mircea Geoană la lansarea mişcării „România noastră”