Angel Tîlvăr, noul ministru delegat pentru Relațiile cu Românii de peste hotare, numit în data de 15 decembrie în locul lui Bogdan Stanoevici, nu are probleme cu trecutul. Într-un interviu acordat în exclusivitate Gazetei Româneşti, PRIMUL INTERVIU acordat unei publicaţii din diaspora, ministrul răspunde la o întrebare grea, legată de viaţa sa personală. Imediat după numire, au apărut informaţii în presă referitoare la faptul că tatăl său a avut o funcţie de conducere în Securitatea judeţului Vrancea. L-am întrebat ce părere are despre fosta Securitate, iar ministrul a răspuns TRANŞANT:
”Consider că securitatea a fost un instrument profund dăunător, care a deservit un regim politic toxic, antidemocratic. Mă bucur că mentalitatea anilor ’50, în care oamenii erau judecaţi după originea familială, nu are corespondent în zilele noastre.”
Ministrul diasporei a mai răspuns la câteva întrebări legate de votul din diaspora, finanţările pentru proiecte sau soarta Congresului Românilor de Pretutindeni, acum la concurenţă cu acel Consiliu Consultativ al Diasporei promis de Iohannis în campanie.
Domnule Angel Tîlvăr, de ce aţi dorit să fiţi ministru al diasporei? Ce legătură aveţi cu acest domeniu?
«Doresc, în primul rând, să mulțumesc publicației și cititorilor dvs., pentru interesul deosebit pe care l-au manifestat, de-a lungul timpului, față de activitatea DPRRP – MAE și a ministrului delegat. Punctele de vedere și informațiile publicate s-au dovedit de un real folos în inițierea și dezvoltarea dialogului între autoritățile române și comunitățile din întreaga lume, dar și în identificarea și soluționarea unor aspecte de interes pentru membrii acestor comunități.
În ceea ce privește familiarizarea cu problematica legată de românii de peste hotare, aceasta s-a produs în mod natural, pe parcursul activității mele parlamentare. Atât prin contactul cu cei pe care îi reprezint – în colegiul meu se află numeroase localități din care au plecat un număr mare de români care se regăsesc astăzi în comunitățile din Italia sau Spania, dar și prin responsabilitățile complementare, cum ar fi aceea de președinte al Comisiei pentru Afaceri Europene din Camera Deputaților sau prin implicarea, alături de Președintele Camerei, Valeriu Zgonea, în activitatea Grupului de luptă împotrivă traficului de persoane.»
L-aţi înlocuit pe Bogdan Stanoevici, considerat şi el vinovat, alături de miniştrii Corlăţean şi Meleşcanu, de proasta organizare a alegerilor în diaspora. Ce părere aveţi dumneavoastră de felul în care au votat românii din străinătate?
«Orice român are dreptul să își exercite dreptul la vot și, de aceea, consider că nemulțumirile în această privință au fost justificate. Lucrul cel mai important este să învățăm din această experiență și să demonstrăm, în cel mai scurt timp, că am evaluat toate variantele și am adoptat acele măsuri, acele prevederi legale care să nu permită că o astfel de situație să se repete. »
Denumirea funcției de ”Ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni” a fost schimbată
Consideraţi că ambasadorii din statele unde românii au fost umiliţi la cozi au vreo vină în organizarea deficitară a alegerilor?
«Nu trebuie să uităm nici un moment că vorbim despre un anumit cadru normativ valid în momentul desfăşurării procesului electoral.
Reprezentanţele diplomatice ale României au utilizat la un nivel maxim, am putea spune, prevederile legislative în vigoare şi au făcut-o în sprijinul cetăţenilor români, în scopul optimizării modului de desfăşurare a votului. »
Ce părere aveţi despre legea votului prin corespondenţă? O veţi sprijini?
«În dubla mea calitate, de ministru delegat și de parlamentar, voi sprijini orice formă de vot care garantează exercitarea în cele mai bune condiții a dreptului la vot pentru toți cetățenii români, oriunde s-ar afla aceștia.
În acest sens, vreau să salut inițiativa Președintelui Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, de a convoca, în cursul săptămânii care urmează, o ședință de lucru a Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale. Mă bucură faptul că, prin convocarea acestei ședințe, conducerea Camerei Deputaților confirmă importanța pe care Parlamentul României o acordă unei preocupări care, de altfel, se număra între prioritățile DPRRP – MAE. »
Cum veţi colabora cu diaspora? Veţi lua ca interlocutori aceleaşi asociaţii abonate de ani de zile la bani de proiecte şi care nu reprezintă pe nimeni în afară de (puţinii) membri?
«Vă pot asigura că voi dialoga cu toate structurile asociative constituite de românii care trăiesc peste hotare. Iar DPRRP-MAE va continua să susțină proiectele consistente, poveștile de succes și să încurajeze coagularea mediului asociativ. Cred că acest proces de federalizare constituie și soluția pentru că, în timp, tipul de asociații la care faceți referire în întrebare să dispară din peisajul societății civile din diaspora.
Pe de altă parte, trebuie să fim atenți ca noile asociații, cu idei noi și proiecte interesante, să nu fie descurajate. Mai presus de orice, avem nevoie că diaspora să se poată exprima în moduri diverse și creative, în spiritul identității sale românești.
Guvernul României şi-a manifestat deja intenţia ca, în acest an, să acorde un sprijin deosebit acelor zone din vecinătate în care se află comunităţi în pericol de a-şi pierde identitatea. Estimăm că o sumă de circa două milioane de lei va fi direcţionată către acţiuni proprii ale DPRRP destinate acestor zone, la care se vor adăuga, desigur, proiectele depuse de către asociaţiile din comunităţile istorice.»
În curând va trebui să aprobaţi finanţări pentru proiecte din străinătate. Până acum proiectele au fost aprobate în mare parte în mod netransparent şi clientelar. Există un fel de comisie care aprobă proiectele în funcţie de criterii necunoscute. Veţi accepta un control al diasporei la aprobarea acestor proiecte?
«Finanțarea proiectelor se face cu respectarea prevederilor legale valide în acest moment, pentru toate formele de sprijin financiar acordate de către statul român. Potrivit cadrului legislativ care reglementează organizarea şi funcţionarea sa ca instituţie publică, DPRRP se supune verificării de către organele de control abilitate în aest sens. Cu siguranță există îmbunătățiri care pot fi aduse acestui cadru legislativ – chiar în acest moment se lucrează la îmbunătăţirea Ghidului şi procedurii de finanţare, astfel încât să poată fi asigurată o mai mare transparentă a procesului de evaluare şi de selecţie a proiectelor, dar şi de publicare a rezultatelor acestuia.
Propunerea pe care o faceți, aceea prin care reprezentanți ai românilor de peste hotare să participe la procesul decizional nu poate fi implementată la ora actuală, dat fiind cadrul normativ existent. Poate că și aceasta este una dintre chestiunile pe care Consiliul Românilor de Pretutindeni, care va rezulta în urma desfășurării Congresului Românilor de Pretutindeni, poate să o aducă în atenția autorităților române. »
Există o lege aprobată în 2007 care prevede organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni. Predecesorul dvs. a încercat să organizeze acest Congres, dar s-a blocat la Parlament. Ce veţi face, veţi încerca să aplicaţi totuşi această lege?
«Este necesar un dialog permanent cu Parlamentul. Atunci când am fost prezent în fața Comisiilor reunite pentru românii de peste hotare, m-am angajat că acest eveniment major să se desfășoare în cursul acestui an. Nu am motive să cred că acest lucru nu se va întâmpla. Vă pot asigura că vom ține la curent în permanență comunitățile românești cu privire la stadiul în care se află procedurile de pregătire și la deciziile pe care Birourile reunite ale celor două Camere le vor lua în această privință.»
În acelaşi timp, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, în campania electorală, înfiinţarea unui Consiliu Consultativ al diasporei. Vor exista două organisme care îşi vor face concurenţă? Nu ar fi mai bine să existe un singur organism?
«Organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni ține de aplicarea legii, lege pe care doresc să o respect. Așa cum știți, Congresul va avea drept rezultat constituirea unui Consiliu al Românilor de Pretutindeni. Orice demers de același tip, în afara celui prevăzut de lege, ține de dreptului oricărei instituții a statului – inclusiv Președinția României – de a se implica, în măsura în care consideră necesar, în soluționarea problemelor care preocupă comunitățile românești. Iar acesta nu poate fi un lucru negativ.»
După nominalizarea dvs. ca ministru, a apărut informaţia că tatăl dvs. a avut o funcţie în fosta Securitate a Judeţului Vrancea. Este adevărat? Ce părere aveţi despre Securitatea comunistă?
«Da, este adevărat. Informația la care faceți referire este publică de douăzeci și cinci de ani. De fiecare dată când am candidat, biografia mea a fost disponibilă pentru toți cei interesați, iar cetăţenii din colegiul meu m-au ales în cunoştinţă de cauză. Mă bucur că mentalitatea anilor ’50, în care oamenii erau judecaţi după originea familială, nu are corespondent în zilele noastre. Consider că securitatea a fost un instrument profund dăunător, care a deservit un regim politic toxic, antidemocratic. Parcursul euro-atlantic al României, împărtăşirea de către ţara noastră a unui set de valori care caracterizează lumea liberă, aderarea la structuri profund democratice, confirmă faptul că ţara noastră se află pe un traseu ireversibil către destinul său de stat european puternic, stabil şi prosper.»
Andi Rădiu, Sorin Cehan
foto: Agerpres