Vittorio Sgarbi, 60 de ani, este unul dintre cei mai cunoscuţi critici de artă din Italia. Absolvent al facultăţii de filosofie din Bologna, specialitatea istoria artei, este autorul a numeroase lucrări despre artă. De mai multe ori parlamentar şi membru în diverse administraţii comunale, Vittorio Sgarbi candidează acum la funcţia de primar la Cefalù, în provincia Palermo. Pe 10 aprilie, între discuţiile cu mulţimea de persoane care îl înconjura şi stafful său de campanie, precum şi zeci de conversaţii telefonice, ne-a acordat un interviu, în premieră pentru un ziar de limba română.

Ce ştiţi despre cultura românească, despre arta românească?

«Ce ar trebui să ştiu despre arta românească… (câteva momente de tăcere). Poezia românească, Eminescu, pe care l-am citit cu ani în urmă. Dinu Lipatti, un mare pianist, care a murit prea tânăr. Ce îmi vine în minte despre România? Brâncuşi, Mircea Eliade, Nae Ionescu, toţi sunt perfecţi! Brâncuşi este minunat! N-am vizitat România niciodată, dar mi-ar plăcea.

Dar cel mai bun dintre toţi, pentru mine, este Cioran. L-am şi cunoscut. Mi-a plăcut foarte mult şi l-am citit. Un om extraordinar. Titlurile cărţilor mi le amintesc puţin, dar temele principale – sinuciderea, disperarea, inutilitatea vieţii… Un om de mare caracter, cu o viziune foarte realistică pentru un ateu. Era opusul lui Eliade. Eliade descria simbolurile, miturile… Mircea Eliade avea o bogată corespondenţă cu Giovanni Papini, încă nepublicată. Apoi pictorul Tristan Tzara, dadaist, era foarte bun. Sunteţi plini!

Se pare că cei care au emigrat în Franţa au devenit celebri. Îmi amintesc şi de Arghezi, a fost publicat în Italia! Dar Brâncuşi este de departe, cel mai cunoscut român! Brâncuşi pare italian, francez, este atât de universal. În prezent, Herta Muller, care a câştigat un Nobel pentru literatură. Toţi aceşti mari români sunt şi ai noştri! Aparţin întregii lumi. Edward Nicolae Lutwak este orginar din România. Aveţi foarte multe persoane de bună calitate şi de calibru intelectual. L-am cunoscut pe Daniel Spoerri, un mare artist neorealist, pictor, sculptor de origine română stabilit în Elveţia, dar care a avut numeroase expoziţii în Italia. Şi Victor Brauner era de origine română, un pictor formidabil. Grigorescu, Demetrescu, Tonitza, etc.»

Ce părere aveţi despre emigranţii români de acum?

«Este o problemă foarte importantă. Emigranţii fac cele mai multe lucruri pe care autohtonii nu le mai fac, deci sunt fundamentali pentru societate. Există o problemă substanţială. Românii emigraţi în Italia sunt ca toţi ceilalţi oameni. Nu judec persoanele după locul naşterii. Judec o persoană după cum vorbeşte şi gândeşte. Gândirea este importantă şi logica. Aceasta îmi plăcea la Cioran, era implacabil, nu era sentimental. În timpul regimului comunist voi citeaţi Goga, celelalte cărţi foarte bune erau interzise. Odată despre români ştiam doar despre marii artişi, acum sunteţi foarte mulţi veniţi la lucru. Ca actualitate, aveţi şi mulţi criminali; am vorbit mult despre începuturile secolului XX, despre mari artişti geniali, acum ce aveţi?»

„Am avut câteva logodnice românce”

Aţi cunoscut personal români în Italia?

«Da, am avut câteva logodnice. O logodnică româncă m-a sunat ieri, mi-a trimis şi fotografia ei pe celular şi uite ce sms mi-a trimis: „Profesore, de câte ori am ocazia să te văd şi să te ascult simt o bucurie imensă”. Am avut o altă logodnică, cântăreaţă lirică. Logodnicele mele îmi stau alături de decenii. În plus, am o fiică cu o albaneză; iar printre numeroşii mei copii, s-ar putea să fie unul şi român.» (Are trei copii recunoscuţi, dintr-un total de circa 40, Vittorio Sgarbi declarând mereu că nu este făcut pentru a fi tată şi că doar femeile au dorit un copil cu el.)

Via Cioran

(vocea mai joasă). Vorbeşte la telefon despre Târgul de Carte de la Torino unde va participa in 9/10 mai? Când încheie convorbirea, spune: «Trebuie să dedicăm o stradă la Cefalu lui Emil Cioran: via Cioran!»

La Cefalu e mult soare şi persoanele sunt vesele… Cioran nu este foarte cunoscut maselor…

«Oricum ei nu ştiu! (Râde cu poftă). Noi vom spune că Cioran era un vesel! Am putea organiza Cabaret de Tzara… S-ar putea organiza o seară culturală „Tomaso di Lampedusa şi Cioran”, o stagiune de Teatru românesc, cu piesele lui Nae Ionescu… o expoziţie Brâncuşi.

Referindu-mă la românii din Italia, am o părere bună, sunt veniţi la lucru; e clar că cei care nu îşi găsesc de muncă mai fac şi acte criminale. Mi-ar plăcea să vizitez România, în particular aş vrea să merg la Sibiu. La Sibiu este o pictură siciliană de Antonello pe care doresc să o vad îndeaproape.

Am vizitat doar Republica Moldova, am fost la Soroca şi m-am întâlnit cu regele romilor. Ţiganii sunt preferaţii mei. Oriunde mă duc, vizitez comunitatea romă. Au barăci construite în Italia destul de confortabile, dar toţi dorm în camper în aceeaşi cameră. Jumătate lucruri stabile, jumătate mobile. Îmi plac, sunt simpatici, aşa cum îmi sunt simpatici cei care stau la marginea societăţii. Burghezii sunt plictisitori. Dar şi romii încep să îşi dorească o viaţă burgheză!»

Un proverb sicilian spune „meglio comandare che fotere” – mai bine să comanzi decât să faci dragoste! Cum îl interpretaţi ca viitor potenţial primar?

«Este veridic, este o plăcere erotică în putere, pentru că în realitate şi erotismul e făcut dintr-un mod de a fi seductiv al femeii şi din modul viril al bărbatului. Virilitatea bărbatului ca formă de putere este reprezentată de un sceptru, şi femeia trebuie să fie în mod necesar mulţumită. Dar femeia decide ce alege, are puterea decizională.

A comanda este a exercita o forţă sexuală, uneori machiavelică, cine comandă domină „mulţimea”, care este de gen feminin. „Sexul politicii”, spunea Cossiga, şi se referea la el, la Sgarbi şi Panella, poate şi la Bossi, de dominarea a mulţimii ca un act erotic. Nu sunt atât de îndepărtate. E clar că e mai bine să comanzi decât să faci dragoste, fiindcă cea de-a doua se termină, iar cea dintâi e mai durabilă. Puterea bărbatului determinantă este cea fizică, iar femeia are partea decizională, psihologică. Femeia face mereu politică în pat.»

Crina Suceveanu