Agenţii serviciilor externe din vremea lui Ceauşescu au rămas activi în străinătate şi după Revoluţie. Nimeni nu a avut interesul să îi dezectiveze. Noua clasă politică românească este pregătită de activare, fiind formată din copii de bani gata cu studii în străinătate. În 2017 va fi revoluţie în România. Sunt câteva declaraţii care nu pot lăsa pe nimeni indiferent, din interviul pe care Cristian Sima l-a acordat în exlusivitate Gazetei Româneşti.
Zis şi „brokerul fugar”, Cristian Sima se află acum în Elveţia, unde s-a refugiat după ce în 2012 firma sa de brokeraj a dat faliment, lăsând multă lume importantă cu găuri mari în buget.
Matematician, a intrat în afaceri pe bursă, acumulând experienţă pe pieţele de capital din Italia, Franţa şi Marea Britanie. A înfiinţat apoi o firmă în România în 1997, WBS Holding, investind pe pieţele internaţionale. A fost membru în Consiliul de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti (BVB) şi preşedinte al Bursei de la Sibiu (Sibex).
Scandalul a izbucnit în 2012, când ştirea că Sima „a fugit cu banii clienţilor” făcea înconjurul televiziunilor din România. Şi ce clienţi…
Economistul Daniel Dăianu, creatoarea de modă Irina Schrotter, oamenii de afaceri Radu Dimofte sau Gabriel „Puiu” Popoviciu şi mulţi alţii. Clienţii l-au reclamat la Parchet, iar acum este urmărit penal, pagubele reclamate fiind de milioane de euro.
La mijlocul anului trecut, Cristian Sima a publicat un best seller intitulat „Marea Spovedanie”, o carte autobiografică în care, dovedind mult curaj, face multe dezvăluiri despre oameni importanţi din România şi despre mari afaceri eufemistic spus necurate, despre tunuri care încă se dau în economia stoarsă a ţării. Cunoscător al multor dedesubturi ale societăţii româneşti de azi, i-am adresat lui Cristian Sima câteva întrebări legate de diaspora. Răspunsurile conţin în ele mult exploziv. (S.C.)
Aplauze pentru curajul de a dezvălui cine conduce România din umbră. Brokerul erou
Domnule Sima, încep cu o întrebare al cărei răspuns e aşteptat de multe persoane: există securişti infiltraţi în comunităţile româneşti de peste hotare?
«Foarte mulţi dintre agenţii serviciilor externe din vremea lui Ceauşescu au rămas activi şi după aceea. Nici nu s-au întors acasă şi nici nu şi-au pus cenuşă în cap. Întreg sistemul a rămas activ, cu tot cu apartamente şi locuinţe de serviciu, practic au moştenit tot ce era pe vremea aia. Nu i-a desfiinţat nimeni şi nici nu au avut niciun interes să-i desfiinţeze.»
Ceauşescu i-a creat, dar după căderea lui ce s-a întâmplat?
«Ideea securiştilor care au misiunea de a controla diaspora a fost şi a lui Ceauşescu, dar şi a guvernelor care au urmat.»
Ce vor de la noi, de ce ar trebui să fim controlaţi şi aici?
«Diaspora a devenit cel puţin în ultimii ani un personaj foarte puternic. A dovedit-o la ultimele alegeri. Nu doar pentru faptul că românii din străinătate votează masiv acolo ci şi pentru faptul că fiecare diasporean are 3-4 persoane pe care le întreţine în ţară, putând influenţa şi acele persoane. Asta au înţeles prea târziu politicienii. O idee răspândită din diaspora poate să se propage foarte puternic în ţară şi poate schimba rezultatul alegerilor, cum de altfel s-a şi întâmplat.»
Cu toate astea niciun guvern postdecembrist nu a luat vreo măsură importantă. De ce?
«Plecarea masivă a românilor în străinătate a convenit tuturor pentru că de-a lungul timpului aceştia au trimis foarte mulţi bani. Miliarde de euro. O perioadă nu s-a gândit nimeni că aceştia pot avea un rol în alegerile din ţară, apoi s-a mers pe ideea că se pot restricţiona. Ce s-a întâmplat anul trecut este exact rezultatul unei asemenea politici.»
Diaspora pare importantă doar la alegeri, în rest nu e ajutată deloc.
«Ei încă merg pe ideea asta. Toată politica aia coruptă din România, şi aici vorbim şi de PSD şi de PNL şi toate celelalte partide, refuză să împlice diaspora în „politica cetăţii”.»
Cum vă explicaţi dvs. procentele obţinute de Klaus Iohannis în străinătate, pe alocuri depăşind chiar 97% cum a fost cazul celor din Germania?
«Să fim bine înţeleşi: votul diasporei a fost unul împotrivă. Nimeni nu l-a votat pe Iohannis, ci împotriva celuilalt candidat, care era în ochii lor un clovn, un gladiator, nici nu ştiu cum să-l mai descriu. Era întruchiparea a ceea ce nu doreau românii din străinătate. Pentru că românii care au plecat din ţară s-au emancipat în ţările unde au ajuns, au văzut economii sănătoase, au dat de un trai mult mai bun, au căpătat experienţa unei noi societăţi, pe care în final şi-o doresc şi acasă de unde au plecat.»
Avem parlamentari de diaspora care nu au făcut nimic de mai bine de opt. Unde s-a greşit?
«Diaspora nu şi-a impus candidaţi, acolo a fost creată prăpastia. Niciunul dintre cei care au fost aleşi să reprezinte diaspora, cum a fost de exemplu Brânză (deputatul William Brânză, n.r.) nu şi-a impus oamenii lui din afara ţării, ci au promovat tot pe cei dela Bucureşti. Aceştia doar se plimbau prin străinătate şi promiteau dar nu făceau în final nimic.»
Care ar fi soluţia?
«În momentul în care diaspora va crea nişte oameni care să-i reprezinte şi va crea chiar şi un partid, lucru pe care l-au făcut cu succes alte ţări, atunci lucrurile se vor schimba. Problema mare este nu o lipsă a conştiinţei printre românii din străinătate, ci a găsirii reprezentanţilor. Diaspora nu este societatea civilă românească.»
Avem un parlamentar ales în Europa, de la fostul PP-DD, care a trăit în Spania pentru mulţi ani. Cu toate astea nu a reuşit să-şi lase amprenta. Nu s-a schimbat nimic.
«Putea să fie de la orice partid. Nu reuşea oricum să facă nimic, pentru că vă repet: nu sunt lăsaţi să facă ceva important pentru cei de afară. Ideea ar fi însă alta: dacă diaspora s-ar organiza şi ar da naştere unui partid, atunci va câştiga şi va reuşi să reprezinte în Parlament fără să fie influenţat de cineva. Un partid din diaspora va fi votat şi de cei din ţară, pe acelaşi principiu care a funcţionat şi la ultimele alegeri.»
Credeţi că un partid creat în Diaspora ar putea atinge pragul electoral de 5%?
«Păi spuneţi diasporenilor că e nevoie de 5% pentru a trece în Parlament şi să vedeţi cum vor veni la vot. Diaspora poate să aducă două milioane de voturi, care la o participare slabă din ţară pe fondul nemulţumirilor faţă de clasa politică, dă un procent foarte mare. Dar nu exagerez când spun că diaspora are şi două milioane de votanţi acasă.»
Ce soluţie ar fi în afara unui partid în diaspora?
«Diaspora poate să impună un candidat independent care să obţină fără probleme minim 51%.»
Dacă aţi fi propus de către diasporeni, aţi candida la alegerile parlamentare de anul acesta?
«Dacă m-ar susţine un partid politic aş spune categoric nu. Merg pe ideea că toată clasa politică actuală trebuie eradicată, trebuie scoasă definitiv. Eu poate aş obţine voturi, dar nu aş candida pentru că aş trage întreaga mişcare înapoi. Mi s-ar fabrica tot felul de poveşti, sistemul actual este deosebit de dăunător iar denigrarea este o armă pe care cei de azi o folosesc foarte bine. Aş fi încântat să dau o mână de ajutor, să dau sfaturi, să scriu programe economice sau de guvernare.»
Ce credeţi că e urgent de făcut în România, imediat după alegerile parlamentare?
«Aş face o lege care să desfiinţeze toată birocraţia din România. Mă refer aici în primul rând la oamenii care sunt puşi acolo de sistem. I-aş da afară pe toţi şi i-aş schimba cu oameni noi, care obţin postul de funcţionar prin concurs. Evident că sunt oameni capabili şi acum, printre cei actuali, dar dacă sunt buni înseamnă că pot obţine din nou postul prin concurs. Nu prin numire politică. »
Oprindu-ne la reprezentarea diasporei, ce părere aveţi despre fundaţia CAESAR, despre „noii lideri” de tip Sebastian Burduja sau „Tianu” după cum îl strigă prietenii?
«Burduja împreună cu prietenii din servicii s-au gândit că n-ar fi rău să organizeze noua clasă politică şi ni i-au prezentat pe copiii lor ca fiind cu studii pe la universităţi renumite. Ideea e că nu ne-au prezentat şi rezultatele lor, pentru că una e să faci un master la Harvard sau Stanford şi alta e să faci toţi anii de facultate acolo şi să reuşeşti să obţii diploma. Pentru noi pare extraordinar.»
Sunt capabili sau vorbim doar despre copii de bancheri care au avut şansa să studieze în straăinătate?
«Este şi cazul lui Burduja, care nu străluceşte prin nimic, nu are carismă şi foloseşte tot limba aia de lemn. Au primit susţinere financiară din toate părţile şi ne sunt prezentaţi ca reprezentanţi ai diasporei. Li s-au dat bani, au fost aduşi la Iohannis şi ne-au fost prezentaţi oficial. Eu am mai spus public acest lucru şi mi s-a reproşat că aceşti tineri nu au greşit cu nimic. Corupţia, sistemul şi mentalitatea se transmit însă în cazurile astea din tată în fiu.»
Cum ar trebui să reacţionăm în cazurile astea?
«Trebuie luptat împotriva unor astfel de persoane care au susţinerea serviciilor, au finanţări de peste tot şi vor avea cât de curând susţinerea totală a instituţiilor româneşti, Parlament, Guvern.»
Ce fac ceilalţi studenţi, chiar nu doreşte nimeni să se implice viaţa politică a diasporei?
«Studenţii buni şi valoroşi din occident au încercat să facă ceva, dar fără bani e greu. Cunosc foarte mulţi absolvenţi la marile universităţi care în prezent lucrează în posturi importante şi care deşi ar dori să se implice şi strigă în toate părţile, nu sunt băgaţi în seamă. Ei nu au fost puşi acolo ca fiind propuşi de Guvern, cum a fost cazul lui Tianu la Banca Mondială, ci pentru faptul că sunt capabili. Când mai vedeţi întâlniri de tip Burduja-Tianu, uitaţi-vă şi la oamenii care sunt invitaţi. Pentru a merge cât mai bine e nevoie nu doar de bani, ci şi de carismă, discurs.»
Sandra Pralong, consilierul prezidenţial în problemele diasporei, este o susţinătoare a lor. Ce părere aveţi despre numirea dumneaei în acel post?
«Sandra Pralong este o femeie educată şi în niciun caz nu poate fi comparată cu actuala clasă politică coruptă. Din păcate nu are nicio idee pentru diaspora. A început cu CAESAR, Burduja-Tianu şi din păcate s-a oprit acolo.»
Să rămânem tot la reprezentanţii diasporei. În 2012 a apărut un personaj în comunităţile de români din Europa: generalul Bartolomeu Constatin Săvoiu, mason care prezida întâlniri ale unor asociaţii de români. Personaj care a apărut acum şi în presa italiană, fiind nominalizat ca urmaş al lui Licio Gelli, cel care a condus vestita Loja masonică P2. Vorbim şi despre masoni români în diaspora, sau despre influenţa lor printre asociaţiile româneşti?
«Am trăit în Italia cinci ani, între anii 1991 şi 1995. Am stat la Florenţa unde am predat la universitate, apoi la Siena iar doctoratul l-am dat la Pisa. Am auzit în acea perioadă de Licio Gelli, dar nu ştiu despre nicio relaţie cu românii. Nu sunt mason, deşi cunosc marii masoni italieni. Nu am însă nicio informaţie despre acest Bartolomeu Constatin Săvoiu.»
Ce relaţie aveţi cu comunitatea românească din Elveţia?
«Aici la mine în zonă comunitatea românească e zero. Mai am relaţii cu românii care vin periodic. Cunosc bancheri români care sunt de 20 de ani aici, profesori dar mulţi care au trăit în anii 80 aici. Aici este o comunitate de intelectuali.»
Cum percepeţi presa românească din diaspora?
«Să vă spun drept, eu până acum nu ştiu multe despre presa din diaspora. Până acum nu am auzit prea multe despre publicaţiile de afară şi necitind, nu mă pot pronunţa. Eu nu m-am considerat din diaspora, deşi am trăit cinci ani în Italia, apoi la Paris, de vreo trei ani în Elveţia. »
Vă mai întoarceţi în ţară?
«Eu sunt convins că mă voi întoarce, mai ales dacă va fi o revoluţie şi ar ieşi lumea în stradă. Iar revoluţie va exista dacă va fi o criză majoră. Criza va fi anul ăsta, iar spre sfârşitul anului 2017 va izbucni şi la noi o revoluţie. Şi vă spun un lucru: românul nu iese în stradă când nu-i dai, ci când nu-i mai dai. Ei au dat câte ceva, când nu le vor mai da, românii vor ieşi în stradă.»
Va rămâne soluţia emigraţiei.
«Criza mare va fi şi în Occident şi atunci emigrarea nu va mai fi o soluţie, ba chiar mulţi vor trebui să se întoarcă pentru că în străinătate nu vor mai avea cu ce să se întreţină.»
Nu a fost de ajuns cazul Colectiv pentru o revoltă generală?
«La Colectiv au suferit cei care au fost acolo, dar când motivul va fi unul economic, în stradă vor ieşi de zece ori mai mulţi oameni, iar protestul va fi generalizat.»
Andi Rădiu