Trei români în campania „Romani d’Europa”
Se numeşte „Romani d’Europa, nuovi romani, nuovi Italiani, nuovi europei”, iniţiativa ilustrată pe 22 septembrie în Sala Piccola Protomoteca de la Campidoglio. Până pe 9 octombrie, campania va fi prezentă cu o expoziţie fotografică în staţia de metrou Spagna a liniei A, apoi mutându-se până pe 23 octombrie în staţia Anagnina.
Zece poveşti ale unor imigranţi care şi-au realizat visurile în Italia, publicate într-o carte şi care fac parte şi dintr-un documentar web (pe site-ul romanideuropa.it) şi chiar dintr-o aplicaţie pentru smartphone.
O campanie pentru a povesti în mod pozitiv despre neocomunitarii romani prin adopţie şi pentru îmbunătăţirea percepţiei pe care o au italienii în privinţa noilor comunitari.
Federico Rocca (foto) a povestit şi despre episoade de rasism din autobuzele capitalei. „Este urât – a spus – să aud că mi se spune de către rezidenţii străini că fiii lor îşi ascund accentul în autobuz din cauza terorii de a fi identificaţi cu ţara de origine sau drept criminali”. Delegatul primarului s-a adresat şi massmedia: „Mergeţi să căutaţi experienţele pozitive care sunt multe şi reprezintă aproape totalitatea”.
„Pentru noii europeni – spune şi primarul Gianni Alemanno – trebuie să aibă valoare principiul constituţional care consideră munca o obligaţie şi un drept, un fundament al traiului civilizat, al vieţii economice şi sociale a naţiunii şi un element de creştere personală şi familială, pe lângă faptul că reprezintă cheia de acces la ţara noastră, la sistemul său legislativ, cultural şi lingvistic”. Romani d’Europa – continuă primarul – „are meritul de a spune poveşti de integrare legate de muncă în formele sale variate şi multiple. Speranţa este ca mesajul vehiculat de campanie să îmbunătăţească percepţia pe care o au italienii privind noii europeni”.
„Prin această iniţiativă atingem o temă de mare actualitate, deseori prinsă în logica prejudecăţii”, a spus Roberta Angelilli, vicepreşedintă a Parlamentului european. „Am ales să spunem poveştile frumoase ale unor cetăţeni neocomunitari, care nu sunt succese picate din cer, ci poveşti de sacrificiu şi angajament, pentru că reprezintă succesele UE. Vrem să lansăm un mesaj de pozitivitate şi speranţă care este o mândrie pentru toţi, prin intermediul unui proiect de solidaritate comună, păstrând oricum identitatea noastră care rămâne o valoare în plus”.
10 poveşti
Poveştile ilustrate sunt cele ale lui: Jitka Frantova, actriţă cehă; Simon Tamás-László, curier maghiar; Eljana Nikolova Popova, învăţătoare bulgăroaică; Sebestyén Terdik, ghid turistic maghiar; Marin Spînu, asistent medical român; Kinga Araya, artistă poloneză; Petras Siurys, preot lituanian; Bogdan Neagu, întreprinzător român; Paoulina Marinova Tiholova, arhitectă bulgară; Dana Mihalache; mediatoare culturală română. Poveştile individuale devin bază pentru dialog, utilizând munca, meseria, ca valoare împărtăşită, ca bază pentru construirea unei solidarităţi efective şi nu retorice.
Scrie Corriere della Sera: „Mulţi imigranţi care provin din ţările intrate în ultimii ani în Uniunea Europeană sunt printre cei care oferă ţării noastre o contribuţie majoră în termeni de sistem productiv şi social, în special în sectorul construcţiilor şi în industria grea pentru bărbaţi şi în serviciile domestice pentru femei. şi mai sunt şi aceia care prin tradiţii, cultură, religie, sunt mai aproape de noi, de modul nostru de a trăi, de viziunea noastră asupra lumii.
Ultimii care au intrat în Uniunea Europeană, adică românii (2007), reprezintă prin aproapierea lingvistică şi culturală prima comunitate străină din ţara noastră. Potrivit Caritas, 9% dintre românii care lucrează în Italia sunt proprietarii unei case, 90% au un venit mediu lunar de 1.030 euro şi prezenţa lor contribuie cu 2,3 miliarde de euro la Pib-ul naţional”.
În fotografiile de mai jos, cei trei protagonişti români ai campaniei: Dana Mihalache, Marin Spînu şi Bogdan Neagu