Ciprian Manoliu (foto), de la PSD Milano, a fost mandatat de organizația PSD Italia (care potrivit acestuia a ajuns la 11 filiale și 1.800 de membri activi) să întocmească un proiect de lege prin care să se reglementeze angajările la consulate ale românilor din străinătate. Proiectul este făcut după toate canoanele, cu notă de fundamentare, definirea termenilor, cu normele care trebuie modificate și conținutul articolelor noi.
Textul se referă la „îmbunătățirea organizării și funcționării activității MAE prin includerea în organigrama Corpului diplomatic și consular (CDC) al României a rezidenților în Diaspora”.
De ce ar fi nevoie de acest lucru? „Reprezentanțele consulare operative astăzi nu au ținut pasul cu creșterea rapidă și susținută a prezenței cetățenilor români, de ordinul milioanelor, ce necesită servicii consulare în străinătate. Procesul de selecție și numiri în corpul diplomatic este de multe ori anevoios, birocratizat, netransparent, subiectiv și a creat în nenumărate ocazii dezaprobare și nemulțumire publică.
Necunoașterea realităților locale din străinătate a condus la analize și decizii controversate luate în cadrul consulatelor și la tensiuni cu administrațiile locale și cu cetățenii români din străinătate. Costurile susținute de MAE pentru întreținerea șederii și celorlalte cheltuieli cu personalului CDC pe perioada misiunii în străinătate reprezintă o valoare importantă în bugetul MAE.”
Care ar fi impactul social și economic? „Prin cooptarea persoanelor deja rezidente în străinătate în aparatul CDC poate fi optimizată funcțional și financiar activitatea reprezentanțelor consulare prin valorizarea experienței, profesionalității și bunei cunoașteri a realităților locale din țările de reședință; prin eliminarea cheltuielilor cu chiriile și a altor plăți pentru susținerea persoanelor detașate și a familiilor acestora; prin crearea condițiilor ca cetățenii ce solicită servicii consulare să beneficieze de o mai bună primire, percepție, înțelegere și condescendență.”
Inițiatorii propun consultări cu parlamentari, reprezentanți ai MAE, asociații românești din diaspora, partidele politice reprezentate în străinătate, reprezentanți ai corpului consular, personalități și reprezentanți ai comunităților românești din Diaspora. Articolele legii prevăd condițiile în care un român din diaspora va putea fi angajat la consulate.
Sunt condiții obiective (reședința continuă în zona de competență a misiunii diplomatice de minim 10 ani; nu a fost condamnat sau anchetat pentru săvârșirea de infracțiuni), dar și subiective (îndeplinește condițiile de moralitate și etică cerute de demnitatea diplomatică; este recunoscută ca participant activ și respectat în comunitatea românească locală).
Răsplata de partid / PSD împarte funcții de consuli militanților credincioși din diaspora
Mai multe explicaţii am obţinut de la iniţiatorul proiectului.
Ciprian Manoliu, cum a apărut ideea acestui proiect de lege?
«Înaintarea acestui proiect de lege a fost hotărât în PSD Italia, la ultima întâlnire de la Torino, în urma cu circa o lună. Eu m-am ocupat de redactarea proiectului.»
Cine are dreptul să înainteze propuneri legislative?
«Sunt mai multe condiții în care un proiect poate fi depus. Poate fi inițiat de parlamentari, poate fi inițiativă civică sau de guvern. Noi avem parlamentari în PSD care se ocupă de diaspora – senatorul Adrian Anghel ales în colegiul 2 diaspora și Cătălin Rădulescu, deputat în România, dar care este vicepreședinte PSD diaspora.
Al treilea parlamentar pe care ne bazăm este Ciprian Claudiu Tănăsescu, eurodeputat, președintele PSD Diaspora din luna aprilie 2013. El va coordona această inițiativă și va aduna și alți parlamentari care să suțină acest proiect. La începutul sesiunii parlamentare vom avea o întâlnire cu conducerea PSD diaspora și PSD, pentru a trece prin Parlament această inițiativă legislativă.»
„După știința mea, sunt 2,5 milioane numai în Italia”
De ce era nevoie de acest proiect?
«Structura consulară și consulatele nu prea mai fac față puhoiului de milioane de români care sunt în străinătate. După știința mea, sunt 2,5 milioane numai în Italia.
În al doilea rând cei cu vechime în diaspora cunosc foarte bine tipologia, problematicile și viața de zi cu zi din diaspora.
Și cunosc foarte bine limba italiană, atât cât să nu se facă de râs în fața autorităților italiene.
În fine, este și un motiv economic: în felul acesta s-ar degreva Ministerul de Externe de foarte multe cheltuieli, cum ar fi chirii, prime, subvenții și cheltuieli de susținere a personalului și a familiilor personalului, a copiilor personalului, etc. »
Pe ce posturi ar fi potriviți românii din diaspora?
«Există o organigramă în fiecare consulat, ar putea fi responsabili cu comunitatea, responsabili cu partea economică, responsabili cu presa. Și la ghișeu ar fi utili, așa comunitatea se va simți mai bine că e unul de-al lor care le înțelege of-urile.»
E diferență între „ai lor” și „ai noștri” din diaspora?
«Eu fac o mare diferență între cetățenii români cu reședință și vechime în diaspora și reprezentanți ai consulatelor trimiși pe post în diverse consulate și ambasade. N-au nicio vină că nu știu, dar nu au de unde să știe, pentru că au fost parașutați. Principiile angajărilor din comunitate vor fi transparență maximă și meritocrație»
De ce se prefac talibanii din diaspora că-i interesează ce se întâmplă în România…
„Marian Popescu, care a vândut PSD diaspora pentru un post de secretar 3 într-un consulat la capătul lumii…”
Aveți colegi de-ai voștri din PSD diaspora, numiți de curând în funcții consulare…
«Au fost numiți niște colegi de-ai noștri, nu știm în baza căror merite, a fost o surpriză și pentru noi. De fapt au fost două surprize plăcute și una neplăcută.
Surprize plăcute Geanina Boicu și Florin Vasiloni, care chiar meritau, și o surpriză cât se poate de proastă, Marian Popescu, care a vândut PSD diaspora pentru un post de secretar 3 într-un consulat la capătul lumii. Oricum, legea 169/2013 stipulează că în cazul în care se ajunge într-o funcție consulară, ieși din partidul în care ești și nu ai voie să exprimi opinii politice, și să nu te implici politic, cum au existat cazuri.»
Aveți și alte inițiative legislative?
«Mai avem încă două proiecte de lege pe care să le definitivăm până la sfârșitul sesiunii parlamentare. Primul se referă la participarea cu 1 euro din fiecare practică consulară la un fond pentru susținerea cazurilor sociale deosebite.
În Italia se fac 1000 de practici consulare pe zi: acei bani să poată fi folosiți pentru fel de fel de amărâți care nu a bani să ajungă acasă, sunt în situații grave sau morți care dorm prin congelatoare de atâția amar de ani.
Al doilea proiect se referă la unificarea legislației privitoare la dreptul de pensie pe care le au cetățenii români în străinătate.»
Sorin Cehan
