Dramă fără sfârșit. Copiii rămași singuri acasă, în urma plecării la muncă, în străinătate, a părinților, reprezintă un fenomen social dramatic al României.
Statisticile oficiale ale Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție cu privire la copiii cu unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate înregistrau 97.500 copii, în martie 2017 . Datele colectate de la inspectoratele școlare de organizația Salvați Copiii au relevat, însă, un număr mult mai mare de copii cu părinți plecați la muncă în străinătate, peste 212.000, iar aceste date nu surprind nici ele întreaga amploare a fenomenului, pentru că includ doar copiii înscriși în sistemul educațional.
Se estimează, adăugând și copiii de vârstă antepreșcolară și pe cei neînscriși la școală/în abandon școlar, numărul total al copiilor cu părinții plecați în străinătate, fiind în jur de 250.000 de copii, potrivit publicației Replica Online.
Sunt teme pe care organizația Salvați Copiii Filiala Constanța le-a propus, vineri, 10 noiembrie, în dezbaterea „Protecția copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate – aspecte legale și bune practici de intervenție”.
„Sunt lucruri pe care statisticile nu le pot arăta, oricât de dramatice ar fi cifrele: traumele emoționale, fragilizarea acestor copii nevoiți să crească cu unul sau, în foarte multe cazuri, cu ambii părinți prezenți în viața lor doar prin telefon, de la distanță. Dincolo de asta însă, sunt probleme grave, cotidiene cu care acești copii se confruntă zi de zi, pentru că în multe situații nu există un reprezentant legal în grija căruia să fi fost lăsați. Aceasta este miza noastră acum, să ne asigurăm că acești copii sunt legal în responsabilitatea cuiva, că pot merge în tabere, la medic atunci când e nevoie, fără a se simți, încă o dată, izolați de ceilalți colegi”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte Executiv Salvați Copiii România, citată de Replica Online,.
„Este crucial ca părintele, atunci când pleacă să muncească în străinătate, să își lase copilul în siguranță, în grija bunicilor sau a altor rude. Însă nu este suficient. Se impune numirea unui reprezentant legal, astfel încât copilul să poată beneficia de toate oportunitățile, pe plan educațional și nu numai, fiindu-i facilitată participarea la toate evenimentele din școală, de exemplu, unde este nevoie de acordul reprezentantului. Totodată, pentru ca echilibrul emoțional al copiilor să nu aibă de suferit, serviciile de informare și consiliere – pentru ei și cei în grija cărora rămân – sunt esențiale.”, a declarat Irina Ermolaev, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Constanța.
