Premierul Victor Ponta a declarat, sâmbătă 6 decembrie, că va demisiona din postul de prim-ministru dacă DNA cere urmărirea sa penală în dosarul privind votul din Diaspora, deoarece Guvernul nu poate fi condus de către o persoană urmărită penal.
„Am organizat prost alegerile dintr-o eroare. Noi ne-am gândit să avem aceleaşi secţii de vot ca în 2009. A fost greşeala mea, a MAE, iar lucrurile au mers prost în ceea ce priveşte organizarea.
Îmi pare foarte rău. M-a costat enorm acest lucru. Soluţia pentru viitorul alegerilor este una singură: să facem un sistem care să funcţioneze. Dacă DNA-ul va cere începerea urmăririi penale faţă de mine, voi demisiona cu siguranţă„, a declarat premierul Victor Ponta, la Antena 3.
Premierul Victor Ponta a mai declarat că a doua zi după turul doi al alegerilor prezidenţiale s-a gândit să-şi dea demisia din funcţia de la Guvern şi de la PSD, dar acum şi-a regăsit resursele interne necesare pentru a continua proiectul început.
Ponta a dat explicații în Parlament despre votul în Diaspora. Lubanovici: ”Lecţia pe care aţi primit-o vă va fi de folos”
Dosarul privind problemele înregistrate la votul din Diaspora a fost trimis, joi 4 decembrie, de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), pentru cercetări.
„La data de 4 decembrie, constatând că faptele cu privire la care s-a început urmărirea penală sunt susceptibile de a fi încadrate şi în dispoziţiile articolului 132 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, norme care atrag competenţa de investigare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică a dispus declinarea cauzei în favoarea acestei structuri„, arată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), într-un comuncat de presă. Dosarul „Diaspora” a fost deschis prin conexarea a şase dosare penale care vizează plângeri legate de modul de desfăşurare a scrutinului.
Conform Codului penal, împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Votul din diaspora, Procurorul general deschide ANCHETA PENALĂ
Referitor la posibilitatea de înfiinţare a altor secţii de votare în străinătate, Procurorul General Tiberiu Niţu a afirmat că, din punct de vedere legal, procurorul de caz este cel care va aprecia dacă a fost încălcată legea sau nu.
Pe de altă parte, şi DNA deschisese un dosar pentru votul din diaspora, care a fost reunit acum cu cel deschis de Procurorul General. „La nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei, în cursul lunii noiembrie, anul curent, s-a înregistrat un dosar penal în care se fac cercetări cu privire la modalitatea de organizare şi desfăşurare a votului în Diaspora. Procurorii anticorupţie, constatând că la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se află înregistrat un dosar penal cu acelaşi obiect, la data de 02 decembrie 2014 au solicitat acestei instituţii cauza respectivă, în vederea reunirii celor două cauze penale„, arată DNA, într-un comunicat de presă.
Purtătorul de cuvânt al PSD, Gabriela Firea, a precizat, referitor la preluarea dosarului ”Diaspora” de către DNA, că, din punctul de vedere al formaţiunii pe care o reprezintă, legea a fost respectată, ea menţionând că nu a existat rea-voinţă, iar costul politic a fost dureros.
Prim-vicepreşedintele PNL, Cătălin Predoiu, a declarat că transferarea dosarului privind votul din diaspora la DNA poate da un indiciu cu privire la faptul că procurorii au elemente în ceea ce priveşte fapte de corupţie ale unor persoane cu funcţii în stat.
Iohannis: Sunt revoltat că cei ce au împiedicat votul diasporei sunt încă în funcţii
Preşedintele ales Klaus Iohannis a postat, în 29 noiembrie, pe Facebook, un mesaj în care s-a referit la votul din diaspora, menţionând că aşteaptă „cu maxim interes” ca Parchetul să-şi respecte obligaţiile constituţionale de a apăra drepturile cetăţenilor şi aşteaptă „cât mai curând” rezultatul investigaţiei.
„După aproape două săptămâni de la votul istoric din 16 noiembrie, astfel de imagini îmi trezesc sentimente contradictorii. Pe de o parte, sunt şi astăzi mişcat de uimitorul val al schimbării la care românii din Diaspora au contribuit din plin. Pe de altă parte, sunt revoltat că cei care i-au împiedicat pe români să-şi exercite un drept fundamental sunt încă în funcţii„, se arăta în mesajul de pe Facebook al lui Klaus Iohannis.
„De asemenea, aştept cu maxim interes ca Parchetul Curţii Supreme să-şi respecte obligaţiile constituţionale de a apăra drepturile şi libertăţile cetăţenilor şi, în consecinţă, aştept cât mai curând rezultatul investigaţiei privind împiedicarea exercitării drepturilor electorale de către românii din Diaspora”, mai arăta Iohannis.
Potrivit preşedintelui ales, „România normală nu este doar despre viitor, ci şi despre trecut, despre cum cei care au încercat să abată societatea noastră pe drumuri atât de greşite sunt traşi la răspundere”.
La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, din 2 şi 16 noiembrie, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record, însă în mai multe capitale europene, cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.
Problemele de votul din diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean, şi apoi a înlocuitorului său, Teodor Meleşcanu.
