Ministerul italian al Educaţiei s-a opus, a anunţat că aceste cursuri sunt neautorizate. Dar Tribunalul din Caltanissetta a respins recursul Ministerului. Statul italian şi filiala siciliană de la Enna a unei Universităţi româneşti au intrat în conflict atunci când Mirello Crisafulli, fost senator Pd, a anunţat înfiinţarea unei facultăţi de medicină din cadrul universitatea românească Dunărea de Jos la universitatea Enna Kore. În esenţă, aspiranţii italieni la profesia de medic pot ocoli examenul sever de admitere din Italia, obţinând o diplomă românească în medicină, valabilă în România, deci în toată Uniunea Europeană.
Pe 3 februarie, Tribunalul din Caltanissetta a respins recursul de urgenţă prezentat de de Ministerul Educaţiei care ceruse să se declare ilegitime cursurile de Medicină şi de profesiuni sanitare organizate acolo.
Ministerul susţinea, printre altele, că acele cursuri încălcau sistemul numărului închis adoptat de Italia pentru intrarea la Medicină, însă potrivit judecătorului cursurile au fost activate de o universitate românească, care nu face astfel parte din sistemul universitar italian şi deci nu se aplică aceste limitări. Judecătorul a adăugat oricum că, având în vedere că scopul ministerului pare să fie acela de a nu se poate obţine şi recunoaşte această licenţă, poate liniştit să-i nege eficacitatea în Italia. Ministrul Educaţiei, Ştefania Giannini, a subliniat că decizia judecătorului nu intră pe fond şi că oricum, potrivit ministerului, cursurile rămân neautorizate.
Mahomed la munte
Cotidianul „La Stampa” a realizat un reportaj în „Ciudata universitate siciliană care licenţiază medici în română”, aflată pe o străduţă în spatele spitalului din Enna. Nouă săli amenajate în grabă în clădirea vechiului oficiu de plasare a forţei de muncă, fără o plăcuţă sau un steag afară, pereţi proaspăt zugrăviţi, un grup gălăgios de studenţi care vorbesc cu Mihaela Mehedinţi Hîncu, profesoară româncă de Biologie celulară, blondă şi cu zâmbet de fier.
În spatele afacerii, pentru că este vorba şi de o afacere, toate locurile fiind cu plată, se află Mirello Crisafulli, fost parlamentar Pd. Ideea sa este să aplice aici proverbul cu muntele şi Mahomed. «În fiecare an două mii de studenţi italieni se duc în România să studieze Medicina. Eu m-am gândit să aduc aici România».
Satisfacţia sa principală este că a pus la punct Ministerul Educaţiei care tocmai a pierdut un proces prin care cerea încetarea cursurilor, etichetând operaţiunea drept „o tentativă banditească” de a ocoli numărul închis de locuri la Medicină din Italia şi controalele de calitate privind predarea cursurilor. Floare la ureche pentru fostul senator. A depăşit fără probleme evacuarea bruscă dintr-o aripă a spitalului şi apoi ancheta pentru abuz în serviciu. Nu va mai fi nicio colaborare cu Agenţia de Sănătate Publică şi nici practică în secţiile spitalului din Enna, aşa cum se anunţase la început. Pregătirea practică se va face în România.
Facultate şi supermarket
Tribunalul din Caltanissetta i-a dat dreptate deplină: o sentinţă care marchează un moment istoric împotriva căreia ministerul va putea face apel.
Potrivit judecătorului, ministerul italian nu are nicio putere să autorizeze sau să interzică aceste cursuri: universitatea e străină, calitatea cursurilor sale este certificată în România, licenţele sunt româneşti şi în mod automad valabile în Italia la fel ca în orice altă ţară comunitară.
Se numeşte «drept de stabilire» şi este valabil pentru o universitate aşa cum este valabil pentru un supermarket. Astfel cazul Enna a devenit o bombă declanşată împotriva monopolului Universităţii publice italiene.
Porţile se deschid oricărei universităţi străine care doreşte să facă concurenţă cursurilor italiene, potrivit regulilor pieţei: cerere şi ofertă. Toate gata, la fel ca Dunărea de Jos, să se delocalizeze şi să facă «didactică în săli la distanţă», acesta este trucul normativ. «Universitatea din Galaţi – spune Crisafulli – tocmai mi-a cerut să fac aceeaşi operaţiune cu un curs de Inginerie agro-alimentară. Licenţa este ca un permis, îl iei şi conduci peste tot. Este Europa, place sau nu place».
La Enna cei 44 de studenţi înscrişi în primul an – tineri care sosesc din jumătate de Sicilia – studiază Medicina în română (9.400 de euro taxa anuală) după ce au făcut un curs intensiv de 360 de ore pentru învăţarea limbii (alţi 2.200 de euro). Cineva glumeşte: «Româna? Plină de u, la fel ca dialectul sicilian».
Au susţinut şi ei un examen de admitere, însă cele 50 de locuri disponibile erau puţin inferioare numărului de concurenţi: 54. Lecţii intensive, de luni până sâmbătă de la 9 la 17, numai o oră de pauză pentru un sandvici, «şi dacă întârzie cincisprezece minute sunt trecuţi absenţi», povesteşte Luigi Petralia, profesor de Fizică pensionat, unul dintre cei patru dascăli voluntari. El prezintă echipamentele. Peste o sută de microscoape, detector de alergii, electroforeze, o centrifugă cu răcire cu 3.500 de rotaţii, sterilizatoare cu ultraviolete, modele de schelete şi chiar şi un pat ginecologic.
Studenţii: entuziaşti
Mare parte dintre studenţi s-au înscris după ce au susţinut în zadar examenul de admitere la Medicină la universităţile italiene.
«Am dat examen la Catania – povesteşte Giulio Condorelli, care a luat la bacalaureat notă maximă – şi am făcut contestaţie pentru o problemă formală. Aştept răspunsul, dar şi dacă ar fi pozitiv nu aş abandona niciodată acest curs».
Colega sa, Benedetta Lo Valvo spune: «Se studiază foarte mult, profesorii sunt severi, dar corecţi. Ne cunosc pe fiecare, la o universitate publică nu ştiu nici măcar ce faţă avem».
Cu atât mai mult acum, când numărul închis de la Medicină a fost luat cu asalt de peste 10.000 de tineri care au câştigat avalanşe de contestaţii. Să limitezi cotele de intrare în această profesie este tot mai mult precum oprirea unui tsunami cu un mic năvod.
