Sute de mii de românce muncesc în Italia ca îngrijitoare, „badante”, cum sunt mai cunoscute. Multă muncă, multă suferință, dar și multă răutate, nesimțire, indolență. Femei care își fură locul de muncă una alteia, care se îmbată, fură, își bat joc de bătrânii îngrijiți…
Se vorbește mereu de „sindromul Italia”, de traumele suferite de româncele angajate în casele italienilor. Dar mai puțin se vorbește de cealaltă parte a adevărului. O angajată de la o agenție de muncă a povestit pentru Gazeta Românească cât de rău se comportă unele conaționale.
Ne-a trimis și zeci de conversații de pe mesajele private din care am înțeles că a fi angajat la o agenție de muncă pentru a plasa ”badante” e o meserie care îți atrage multă răutate, chiar și amenințări în unele cazuri.
La sfârșitul povestirii, românca a ținut să precizeze că cea mai mare satisfacție a ei este atunci când întâlnește persoane care dau dovadă de caracter, omenie și cinste.
«Sunt de ceva timp în Italia și ca oricare am trecut prin multe, dar ghinioanele mele nu le-am aruncat în cârca nimănui…
Am tot văzut în ultimul timp, pe site-urile astea de socializare, vorbindu-se de SINDROMUL ITALIA. Am înțeles că e vorba despre depresia ” badantei”, de dorul ei de casă, țară, etc. Am tot auzit de „săracele” badante cum sunt ele sclave prin străinătate, cum nu le sunt date toate drepturile, cum suferă ele departe de familie, fără ca cineva să le înțeleagă.
Dar unele dintre ele cum se comportă? Își fură locurile de muncă și fac multe grozăvii!
Cum apare un articol despre badantele hoațe, ce facem? Dăm cu pumnul virtual pe Facebook: ”Nu ne băgați în aceeași oală”. Apare articol că o ”badante” s-a îmbatat sau că fură?…sărim iar ca arși! Aici nu ne mai putem scoatem cu scuza ”țiganul a făcut”, aici zbierăm să nu se publice, că de, ne facem de panaramă!
Dragele mele badante, câte dintre voi nu ați fost lăsate fără locul de muncă pentru că ați lăsat o prietenă să vă înlocuiască… și v-a „înlocuit” de tot?
Câte dintre voi nu ați ajutat pe altele, că vă era milă, și la urmă ați rămas voi pe străzi? Câte dintre voi nu ocoliți parcurile și barurile unde se strâng româncele duminica? MULTE, vă spun eu, și în sinea voastră îmi dați dreptate.
Să vă spun acum câte văd eu, lucrând în agenția asta de foarte mulți ani și cunoscând-o cu mult înainte.
Știți de câte ori mă sună femei peste 60 de ani, plângând că nu le ajunge pensia? Știți câte fete de 24 de ani mă roagă să le ajut ca să-și facă și ele un viitor? Știți de câte ori sunt rugată să le bag la muncă fără contract, că mai au pensie sau șomaj? Știți câte dintre voi renuntați la drepturi pentru AVANTAJE?
Vă spun eu: MAJORITATEA!
Am ajutat femei pe care, după ce le-am dat de muncă, le adunam de pe unde le duceam bete moarte, ne chemau familiile că le-au furat și au lăsat bătrâna închisă în casă, care nu făceau curat de o lună și avea tamponul lăsat pe dulăpiorul de lângă pat, le-am găzduit să nu cheltuie banii pe hotel și s-au plâns că nu au camera lor și lista ar putea continua până mâine…
Agențiile ar trebui să fie la fel? Dacă una v-a luat comision și v-a lăsat în stradă, toate sunt la fel?
Aveți idee de câte ori am fost să scot fetele din mâna „româncelor” care le luau comisioane, bani pe cameră și nu le dădea nici muncă? Banuiți, dar nu știți. Aveți idee câte fete au plecat în nord că „e mai bine” și acolo au fost lăsate pe străzi?
Aveți idee câte am ajutat fără nimic? Aveți idee câte mint pe Facebook ca să se scuze, și voi, fără să știți adevărul, le credeți, huliți și înjurați, luând șansa uneia să găsească un loc de muncă cinstit? Aveți idee cât rău pot face cuvintele aruncate la întâmplare din cauza că „am auzit…”, dar fără nicio dovadă?
Face rău persoanelor mai sensibile, eu din fericire pentru unele și spre disperarea altora, nu sunt sensibilă la răutăți gratuite. Înainte plângeam și nu puteam crede că românul poate fi așa rău, că vreau să-l ajut și din cauza neputinței ei de a face față muncii te acuza…sa se scuze!
Acum tratez cu nepăsare și mă focalizez în a ajuta pe cine merită. Și cât îmi mai crește inima în mine, când mai văd adevărate românce, adevărate caractere, adevărata omenie, pentru ele merg mai departe.
Dar nu sunteți toate la fel.. să ne ferească Dumnezeu.»
