«Le transmit sincer romanilor dindin diaspora că îi aşteptăm acasă, pentru că România are nevoie de expertiza şi experienţa lor profesională, indiferent de domeniu», afirmă Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi în acelaşi timp preşedintele Partidului Conservator. Într-un interviu acordat publicaţiei noastre, Daniel Constantin vorbeşte despre apropiatele alegeri europarlamentare, dar şi despre relaţia guvernului cu românii din diaspora.
Domnule Daniel Constantin, în calitate de preşedinte al Partidului Conservator, ce importanţă acordaţi românilor din diaspora în strategia electorală pentru alegerile europarlamentare?
«Atât noi, Partidul Conservator, cât şi Guvernul României acordăm o foarte mare importanţă românilor din diaspora. Iar acest aspect nu are neapărat legătură cu strategia electorală pentru alegerile europarlamentare. Sigur că ne dorim să obţinem cât mai multe voturi din diaspora şi sunt convins că acest lucru se va întâmpla. Pentru că cetăţenii români, care momentan sunt stabiliţi în străinătate, ştiu cu siguranţă că România, în ultimii doi ani, a făcut progrese foarte importante atât la nivel economic cât şi social.
Şi românii din diaspora, la fel ca şi noi, alianţa PSD-UNPR-PC, îşi doresc o Românie puternică în Europa, iar noi trimitem la Bruxelles o echipă de oameni mândri că sunt români. O echipă de profesionişti care să îi apere şi să îi reprezinte cât mai bine pe toţi cetăţenii români, din ţară sau din afara graniţelor.
Partidul Conservator propune trei candidaţi cu o mare experienţă în domenii esenţiale pentru dezvoltarea României: Maria Grapini, fost Ministru delegat pentru IMM-uri şi Turism, Laurenţiu Rebega, Vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, un profesionist desăvârşit în domeniul agriculturii şi Alina Cazanacli, Subsecretar de Stat în Ministerul Tineretului şi Sportului. Sunt ferm convins că vor face cu toţii o treabă foarte bună, avem mare nevoie de expertiză lor pentru a reprezenta cât mai eficient interesele noastre în Europa.
Le transmit aşadar tuturor românilor din Italia să aibă încredere în noi. Avem nevoie de o echipă care să reprezinte cu cinste România în Europa, iar candidaţii PSD-UNPR-PC sunt capabili să facă acest lucru.
Dar vreau să ies puţin din zona alegerilor pentru Parlamentul European şi să insist asupra compatrioţilor noştri care au ales să plece din ţară. Pentru că sunt foarte mulţi români care au încercat şi încearcă să îşi creeze un viitor mai bun în afara graniţelor ţării. Din păcate acest proces a fost accelerat în perioada guvernării PDL, care a adus România într-o situaţie economică şi socială foarte grea.
„Îmi doresc ca românii valoroşi să rămână în ţară”
Este important în primul rând să stopăm acest proces. Îmi doresc ca românii valoroşi să rămână în ţară, să aibă posibilitatea de a se dezvolta aici. Investiţiile în agricultură şi în dezvoltarea IMM-urilor au un rol esenţial, pentru că sunt domenii care pot creşte substanţial numărul locurilor de muncă bine plătite. Este însă la fel de important să transmitem un mesaj foarte clar tuturor românilor care sunt acum stabiliţi în străinătate – rămânem un stâlp de sprijin pentru ei şi vom face toate eforturile necesare pentru a le fi respectate drepturile.
Vom lupta în continuare pentru dreptul românilor la libera circulaţie şi vom sancţiona şi mai puternic orice derapaje la adresa României sau a cetăţenilor ei, din ţară sau din străinătate.
Nu ascund însă că îmi doresc şi mai mult de atât. Le transmit sincer românilor din diaspora că îi aşteptam acasă, pentru că România are nevoie de expertiza şi experienţa lor profesională, indiferent de domeniu. Şi sunt convins că din ce în ce mai mulţi români se vor întoarce în ţara dacă vom reuşi să menţinem progresul economic evident al României din ultimii doi ani.»
În calitate de ministru al agriculturii, aveţi date cu privire la efectul plecării românilor tineri? Mai există oameni care să muncească pământurile în România?
«Vreau în primul rând să menţionez că, poate pentru prima oară după 1989, agricultura este cu adevărat o prioritate pentru Guvernul României, având un potenţial mare de dezvoltare pe termen mediu şi lung. Este deja un motor foarte important, pe care România se poate baza pentru a realiza o creştere economică sustenabila.
Uitaţi-vă că agricultura a contribuit cu 1,1% la creşterea economică a României de anul trecut şi sper să menţinem acest trend şi anul acesta.
Trebuie să ţinem cont că 46% din totalul populaţiei stabile locuieşte în mediul rural iar eu pun un accent deosebit pe crearea unei clase de mijloc autentice, care lipseşte momentan în agricultură românească.
Partidul Conservator vrea filiale în Italia
Suntem conştienţi de îmbătrânirea demografică care se manifestă mai pregnant la sate, iar România are nevoie de tineri pentru a menţine şi a dezvolta o agricultură competitivă. Tocmai de aceea, am pregătit programe prin care tinerii fermieri vor primi 50.000 euro şi potrivit estimărilor noastre, în baza acestei măsuri, aproximativ 10.000 de tineri vor fi încurajaţi să se instaleze în mediul rural şi să înceapă o activitate agricolă eficientă.
Condiţia este ca tinerii să se stabilieasca în mediul rural, să dezvolte o activitate agricolă şi să îşi vândă producţia pe piaţă. Sunt o serie de măsuri gândite şi implementate cu un singur obiectiv: agricultura românească să devină performantă la nivel european. Exact cum spuneţi dumneavoastră, îmi doresc din ce în ce mai mulţi oameni care să muncească pământurile din România, cu pasiune, mândrie şi evident cu potenţial crescut de profit.»
Măsură de liberalizare a vânzării terenurilor agricole nu poate fi considerată drept “vânzare a ţării”
Măsura de liberalizare a vânzării terenurilor agricole a fost comentată, şi în diaspora, ca o „vânzare a ţării” către străini. Cât din suprafaţa agricolă a România este acum în proprietatea unor firme sau cetăţeni din străinătate?
«Am spus încă de la început ca măsură de liberalizare a vânzării terenurilor agricole nu poate fi nicidecum considerată drept “vânzare a ţării”. Şi pentru asta am şi luat o serie de măsuri, la nivelul Ministerului Agriculturii, care sunt acum parte din lege.
Pentru că îmi doresc în primul rând ca din ce în ce mai mulţi români să se implice în agricultură, iar arendaşii, vecinii, tinerii fermieri până în 40 de ani şi statul român au, conform legii, drept de preempţiune la cumpărarea terenurilor agricole în faţa persoanelor fizice străine.
Lucrurile sunt de fapt foarte clare şi foarte simple: vânzătorul, cel care are o ofertă concretă de vânzare a terenului, nu trebuie să meargă decât la primărie, urmând ca primăria să afişeze la afişierul primăriei, dar în egală măsură să transmită direcţiei speciale din cadrul Ministerului Agriculturii sau direcţiilor deconcentrate, oferta de vânzare pe care o are acel vânzător.
Dacă cei care au drept de preempţiune, arendaş, vecin sau stat, îşi exercită dreptul, atunci aceştia notifică direcţia special creată şi primăria cu privire la acest lucru, urmând ca după aceea să se facă vânzarea respectivă.
„Vom lupta în continuare pentru dreptul românilor la libera circulaţie”
Îmi doresc mult ca astfel de discuţii să nu mai existe, pentru că nu fac bine agriculturii romaneşti. Facem toate eforturile să dezvoltăm o agricultură competitivă, la standarde europene, iar pentru acest lucru ne bazăm în primul rând pe românii care sunt interesaţi de dezvoltarea unei afaceri în mediul rural.
Aşa cum vă spuneam, principalul meu obiectiv este să creez o veritabilă clasa de mijloc care să reînvie satul românesc. Pentru asta este nevoie în primul rând de măsuri bine planificate şi investiţii masive, este un proces pe termen mediu lung şi lung pe care l-am demarat iar rezultatele încep să se vadă cu adevărat.
Tot ce trebuie să facem este să continuăm acest proces de modernizare a agriculturii româneşti, iar eu, în calitate de Ministru fac toate demersurile necesare în acest sens.»
România are potenţial agricol pentru a hrăni 80 de milioane de oameni, însă acum românii mănâncă în pricipal alimente din străinătate. Cum explicaţi acest paradox? Guvernul din care faceţi parte are vreo responsabilitate?
«Potenţialul agricol al României este într-adevăr unul foarte mare. Însă pentru a fi fructificat este în primul rând nevoie de investiţii masive în infrastructura agricolă, în creşterea capacităţii de producţie şi în irigaţii, precum şi de creşterea numărului de afaceri noi dezvoltate la nivel rural.
Guvernul României a alocat în ultimii 2 ani mai mulţi bani pentru agricultură, atât din bugetul statului cât şi prin creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene. Să ştiţi că rezultatele politicii noastre încep să se vadă, iar românii consumă din ce în ce mai multe produse romaneşti.
După cum bine ştiţi, am reuşit să reducem TVA-ul la pâine până la 9%, o măsură pe care susţinut-o intens şi care aduce beneficii atât producătorilor, cât şi cumpărătorilor din România. Este un început, eu voi insista ca o astfel de măsură să fie aplicată şi pentru alte categorii de produse de bază în perioada următoare.
Şi sunt convins că astfel de măsuri vor duce la un consum şi mai mare de produse româneşti în ţară. Pentru mine este însă foarte important şi să văd mai multe produse româneşti care se vând pe pieţele europene. Agricultura este unul dintre cele mai competitive domenii şi producătorii români, cu sprijinul nostru, trebuie să se impună şi la nivel european.
Avem produse agricole de calitate şi vrem să ne mândrim cu ele în Europa. Vrem să le găsiţi şi dumneavoastră în Italia şi cred că acest lucru se întâmplă deja. Nu este deloc întâmplător ca, pentru prima oară în ultimii 20 de ani, anul trecut exportul a depăşit importul de produse agroalimentare.
Acest aspect mă bucura foarte tare şi sunt convins că vom reuşi să menţinem acest trend prin implementarea planului nostru de acţiune în agricultură. Cred cu tărie că vom vedea, din ce în ce mai des, în toată Europa, mai multe produse romaneşti de calitate.»
Există mulţi români din diaspora care ar vrea să se întoarcă acasă, cu ideea de a dezvolta o mică afacere în domeniul agriculturii sau creşterii animalelor. De mai multe ori, am auzit poveşti despre sprijin pentru dezvoltarea unei afaceri de zeci de mii de euro. Concret, ce programe există şi cum pot fi accesate de un român din străinătate?
«Prima veste bună, pe care doresc să o împărtăşesc cu dumneavoastră, este că nu sunt poveşti. Am spus şi insist pe acest aspect: agricultura chiar este o prioritate pentru guvernul României şi sunt o serie de măsuri şi programe care confirmă acest lucru. Este în primul rând nevoie de investiţii masive, iar creşterea absorbţiei fondurilor europene dedicate agriculturii este un obiectiv esenţial.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală este instrumentul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investițiile private și publice care vor asigura dezvoltarea satelor din România, iar alocarea totală pentru perioada 2014 — 2020 este de 8,015 miliarde de euro, o sumă consistentă care trebuie utilizată cât mai eficient cu putinţă.
Menţionam anterior că am pregătit programe prin care tinerii fermieri vor primi 50.000 euro şi potrivit estimărilor noastre, în baza acestei măsuri, aproximativ 10.000 de tineri vor fi încurajaţi să se instaleze în mediul rural şi să înceapă o activitate agricolă eficientă. Anul 2014 a fost declarat, la nivel mondial, drept anul fermei de familie, iar asta arată importanta strategică a cestui sector.
Dezvoltarea fermelor de familie este aşadar un alt obiectiv foarte important şi am alocat mai mulţi bani în perioada 2014-2020. De exemplu, numai în prima sesiune de depunere de proiecte vom avea la dispoziţie 50 de milioane de euro, care să ajute la înfiinţarea a 1.000 de ferme de familie cu finanţare de 50.000 de euro. O altă prioritate este crearea şi dezvoltarea fermelor mici, care pot genera o creştere importanta a locurilor de muncă în mediul rural.
Astfel vor fi acordaţi până la 15.000 euro, suma nerambursabilă, pentru sprijinirea fermelor care au în mod real un potenţial de dezvoltare.Toate aceste măsuri sunt luate pentru a încuraja romanii să se implice mai mult în agricultură.
Este important ca şi românii din diaspora să ştie că aceste măsuri exista, că nu sunt poveşti, şi că se pot întoarce în ţară pentru a dezvolta, cu sprijinul statului, o afacere în mediul rural.
Mă bucur că prin intermediul dumneavoastră pot transmite acest mesaj românilor din Italia. Îi aşteptam acasă cu braţele deschise, pentru că avem nevoie de expertiză lor, iar agricultura le poate oferi o perspectivă clară de dezvoltare aici, în România.»
Sorin Cehan