Pe 25 martie, Renzo Lunardi, italian, s-a căsătorit cu Camaiore Yalym Leyra Valera, braziliancă. O căsătorie care a ajuns ȋn multe ziare, chiar dacă cei doi nu sunt deloc nişte vip-uri. Faptul e că mirele are 95 de ani, mireasa 31 şi este ȋngrijitoarea sa.
Nunta a fost ȋnsoţită de multe polemici. "A fost un gest de recunoştinţă faţă de această fată – a explicat Lunardi -. Ea mi-a ȋngrijit ani de zile soţia care ȋmi lipseşte mult. Nu este o căsătorie din dragoste. M-am căsătorit cu ea pentru a-i oferi posibilitatea de a-şi aduce ȋn Italia fiica, care ȋncă este ȋn Brazilia".
Nu este un caz izolat. "In Italia ȋn fiecare an există circa trei mii de căsătorii ȋntre bătrâni şi tinere străine: bărbatul ȋn chestiune este ȋn general ȋnstărit. Deseori aceste căsătorii durează numai câteva luni", explică avocatul Gian Ettore Gassani, preşedinte al Associazione Matrimonialisti Italiani.
Dincolo de motivele care duc la altar, creşterea numărului de căsătorii dintre bătrâni italieni şi tinere imigrante ȋn mod inevitabil se răsfrânge asupra conturilor publice. Când moare mirele, de fapt, mireasa ȋncepe să primească şi parte din pensia sa, aşa-numita "pensie de urmaş", şi cu cât este mai tânără soţia, cu atât mai mare este, ȋn timp, cheltuiala statului.
Intervine Parlamentul
In urmă cu câteva luni Manageritalia a lansat alarma. Potrivit asociaţiei, "se ȋntâmplă tot mai des ca pensia de urmaş să fie recunoscută unor persoane chiar foarte tinere care au ȋncheiat o căsătorie cu soţul apoi decedat ȋn ultimele luni de viaţă sau tocmai pe patul de moarte, beneficiind de pensia aferentă zeci de ani ceea ce devine o mare povară pentru bugetele instituţiilor de protecţie socială".
Manageritalia dă câteva date, actualizate ȋn 2008. ȋn acel an statul a cheltuit peste 36 de miliarde de euro pentru pensii de urmaş, şi aproape 10% s-au dus către persoane care aveau mai puţin de 60 de ani, ȋn 3,6% dintre cazuri mai puţin de 50. Acum, ȋn Parlament se ȋncearcă corectarea situaţiei.
Comisia de Muncă a Camerei este de câteva luni ocupată cu diferite proiecte de lege de reformă a pensiilor de urmaş. Au fost reunite ȋntr-un text unificat, pregătit de leghistul Massimiliano Fedriga, care printre altele ar vrea să introducă noi reguli ȋmpotriva nevestelor-ȋngrijitoare.
Noul proiect de lege prevede, ȋn special, că dacă soţul mort avea cel puţin 55 de ani şi cel supravieţuitor mai puţin de 35, acesta nu va putea primi pensia de urmaş ȋnainte de ȋmplinirea vârstei la care a murit soţul şi ȋn orice caz nu ȋnainte de 60 de ani. Dacă nu lucrează, va avea dreptul la un "avans" din pensie până când găseşte un loc de muncă şi ȋn orice caz pentru o perioadă de maxim un an.
Neconstituţional
Avocatul Gassani este sceptic: "Mă ȋndoiesc că se poate concepe o lege care să excludă dreptul la ȋntreţinere şi la pensia de urmaş ȋn favoarea soţiilor tinere, deoarece s-ar ivi impedimente cu caracter constituţional. Ar fi de neimaginat să se interzică prin lege căsătoriile doar pe baza cărţii de identitate a soţilor".
Preşedintele Ami sugerează autorităţilor să supravegheze "toate căsătoriile caracterizate de o diferenţă de vârstă mai mare de 50 de ani ȋntre soţ şi soţie", pentru a verifica "dacă există elemente pentru profilarea infracţiunii de ȋnşelare de persoană infirmă". In concluzie, dacă bunicul care se căsătoreşte cu tânăra ȋngrijitoare este lucid, nu va fi uşor de găsit o modalitate de a nu-i da văduvei pensia sa.
Elvio Pasca
