Pe harta secţiilor cu cele mai mari probleme din diaspora, un loc important şi l-a câștigat secţia 119 din Torino, unde în ziua primului tur de scrutin prezidenţial, sute de cetăţeni români nu au reuşit să voteze, declanşându-se un protest spontan soldat cu scandări, acuze şi geamuri sparte.
Dar asta nu e totul. Asupra secţiei planează ceva mult mai grav decât acuzaţiile de dezorganizare: există dubii cu privire la corectitudinea procesului de votare, ridicate de un observator acreditat.
Alin Mateiciuc este în Italia de 15 ani şi a hotărât să se pună la dispoziţia Centrului pentru Resurse Civice (CRC), o organizaţie nonguvernamentală din România, ca observator voluntar la Torino. Cu acreditarea în mână, tânărul s-a prezentat în 2 noiembrie dis de dimineaţă la consulat, unde era amenajată secţia, şi a rămas acolo până-n miez de noapte, când s-a terminat numărarea voturilor şi rezultatele au fost expediate Biroului Electoral Central.
„Am considerat că este în primul rând o datorie civică, un gest pe care puteam să-l fac în favoarea comunităţii. În plus eram şi curios, am vrut să văd cu ochii mei că totul se desfăşoară normal”, povesteşte Alin.
Fiind însă la prima experienţă de acest gen, iar oboseala celor aproape 20 de ore de stress făcându-se simţită, Alin a omis, în raportul pe care l-a trimis CRC, anumite amănunte importante, despre care şi-a dat seama doar ulterior. Iată povestirea incredibilă a lui Alin despre ce s-a întâmplat în acea noapte în secţia 119:
Torino, fluierături şi geamuri sparte: „Vrem să votăm, e dreptul nostru!”
„După mai bine de 18 ore de muncă în acea zi, nu am mai reuşit să evaluez corect anumite lucruri care, cântărite a doua zi, cu calm, mi-au dat de gândit. În primul rând, după ce secţia de votare s-a închis la orele 21.00, afară rămânând mulţi alegători cărora li s-a închis uşa în nas, preşedintele de comisie a venit la noi, cei din comisie, şi ne-a spus să ne luăm lucrurile personale şi să ne mutăm în altă cameră, fiindcă intenţiona să stingă lumina în sala în care se desfăşuraseră operaţiunile de vot. Ne-am conformat, lipsind din incintă circa 20 de minute, însă abia a doua zi mi-am dat seama că nimeni nu a controlat cele şapte cabine de vot şi toaleta adiacentă, să vadă dacă nu cumva mai era cineva acolo.
„În secţie s-a stins lumina, comisia a ieşit şi urnele au rămas nesupravegheate…”
Ştampilele, urna cu voturi şi buletinele nefolosite au rămas în acest timp nesupravegheate, iar uşa sălii nu a fost închisă cu cheia. Camera de luat vederi din secţie era acoperită. Trebuie să menţionez că înaintea încheierii procedurilor de vot, datorită faptului că spiritele afară erau foarte animate, au fost aduse patru persoane care să se ocupe de siguranţă dar pe care eu nu le-am mai văzut după închiderea secţiei. Nu ştiu dacă au ieşit între timp sau ce s-a întâmplat cu aceştia.
Din punctul meu de vedere am comis o greşeală, atât cei din comisie cât şi eu, fiindcă înainte de a părăsi camera nu am controlat să nu mai fi rămas nimeni înăuntru. Motivul pentru care a fost stinsă lumina era că astfel cei ce manifestau se vor retrage. De asemenea, pe parcursul zilei de vot, am constatat că lipiciul folosit pentru a sigila urna nu era corespunzător, acesta dezlipindu-se cu uşurinţă fapt pentru care cel puţin o dată a trebuit să resigilăm.
Şi aici am un semn de întrebare: sigiliul care era aplicat pe uşa de la intrare şi care a fost desfăcut la începerea zilei era solid, am fost nevoiţi să rupem banda de hârtie fiindcă nu se dezlipea. În schimb pe urnă s-a folosit un lipici necorespunzător care ne-a făcut probleme toată ziua.”
Acestea nu sunt însă singurele dubii: „După ce manifestanţii s-au retras, când s-a început verificarea fişelor de alegători, am constatat că trei sau patru fuseseră sărite, erau necompletate, acestea fiind numerotate. Preşedintele de comisie a tăiat numerele curente şi le-a modificat în aşa fel încât acestea să fie în ordine.
Eu nu vreau să acuz pe nimeni dar după părerea mea aceste liste ar fi putut fi lăsate spre a fi înlocuite. Sunt mai multe care nu se leagă una cu alta, tocmai de aceea m-am gândit să fac publice aceste lucruri pe care le-am comunicat şi Centrului pentru Resurse Civice. De exemplu telecamerele de supraveghere, care erau acoperite cu nailon negru deşi cabinele de vot nu se aflau în raza lor de acţiune şi nu ar fi putut fi compromis secretul votului.”
Alin Mateiciuc este nemulţumit şi de organizare, menţionând că unii dintre membrii comisiei au fost nevoiţi să facă pe uşierii în loc să participe efectiv la procesul de votare, fiind astfel diminuată capacitatea secţiei.
În privinţa turului II, observatorul crede că măsurile anunţate de ministrul de externe Titus Corlăţean (acum demisionat) nu sunt deloc suficiente, în opinia sa fiind necesară suplimentarea cu cel puţin două unităţi a numărului secţiilor de vot la Torino: „Având dovada că românii s-au prezentat masiv la vot, ar fi bine ca pe 16 să se deschidă cel puţin două sau trei secţii. M-a îndurerat profund să văd persoane care au stat patru sau cinci ore la coadă şi li s-a închis uşa în nas. Este normal ca acele persoane să se enerveze şi să protesteze, eu le dau toată dreptatea!”.
Cu prilejul primului tur de scrutin, la Torino au votat 1714 alegători, cele mai semnificative rezultate obţinându-le candidatul Klaus Johannis (43,35%) urmat de Victor Viorel Ponta (19,36%) şi Elena Udrea (10,96%), ceilalţi competitori obţinând scoruri sub zece procente.
Eugen Vîlcu, Torino
