La Bruxelles a fost prezentat un studiu, privind condiţia copiilor de imigranţi români din Italia şi Spania. Problematică este integrarea în noile ţări de adopţie, dar şi reinserarea în patrie, în cazul întoarcerii în ţară. Studiul “Children’s Rights in Action. Improving children’s rights in migration across Europe. The Romanian case”, realizat de Fundaţia L’Albero della Vita cu Fundaţia Ismu pentru proiectul “Children’s Rights in Action”, co-finanţat de programul Foundamental Rights and Citizenship al Comisiei Europene, a fost prezentat pe 26 martie în Parlamentul European.

Tulburări emoţionale

Datele studiului ne arată că 5.000 de copii imigranţi, care se reîntorc în România, demonstrează un risc semnificativ de a dezvolta tulbură ri emoţionale şi psihologice specifice. 75% dintre copii, după circa trei ani în străinătate fără a putea interacţiona cu ambientul sociocultural de origine, indică printre cauzele lipsei de adaptare noile obiceiuri dobândite în străinătate.

La dura vita dei bambini romeni

“Atâtintegra rea în ţara de destinaţie cât şi reintegrarea în cea de origine sunt procese complexe care trebu ie susţinute în mod adecvat de intervenţii politice eficiente”, comentează Ivano Abbruzzi, director Cercetări şi Proiecte la Fundaţia Albero della Vita. “În Italia de exemplu, datele demonstrează că este necesar să se consolideze politicile sociale destinate primirii copiilor imigranţi şi, în această privinţă, pentru a dezvolta practici bune de intervenţie în apărarea drepturilor lor, devine fundamentală crearea unei sinergii cu şcolile”.

Efectele crizei

Din cauza crizei economice care afectează Spania şi Italia, destinaţii principale de imigraţie a românilor, multe familii au decis să se reîntoarcă. Procesul afectează şi copiii care trebuie să se reintegreze în România, după o lungă perioadă petrecută în străinătate. în faţa acestei situaţii, Fundaţia Albero della Vita, din analiza rezultatelor studiului, cere autorităţilor europene să acţioneze şi să ia măsuri în stare să apere drepturile copiilor imigranţi punând câteva obiective cheie.

Monitorizarea şi evaluarea modului în care mass-media tratează tema imigraţiei pentru ca să se elibereze comunicarea de orice tip de stereotip, să se garanteze evaluarea politicilor europene de inclu dere şi să se verifice eficacitatea privind atingerea rezultatelor. În fine, să se promoveze educaţia interculturală în cadrul şcolilor amplificând, pe de-o parte, programele dedicate copiilor imigranţi îndreptate spre învăţarea limbii şi culturii ţării gazdă şi, de cealaltă, să se ofere cursuri de formare pentru învăţători, educatori, asistenţi sociali şi funcţionari ai justiţiei în contact cu imigranţii pentru o mai bună cunoaştere a multiculturalismului.

Situaţia italiană

Deşi Italia este printre destinaţiile preferate de două treimi dintre imigranţii români, integrarea este încă problematică: 6 familii române din 10 declară că au întâlnit numeroase obstacole legale şi birocratice. Din studierea unui eşantion de 242 de familii rezidente la Roma, Milano şi Torino reiese că marea parte a copiilor români rezidenţ i în Italia se teme să-şi declare propria naţionalitate şi o ascunde din cauza discriminărilor legate de confuzia între naţionalitatea română şi romă. În Spania, în schimb, prin intermediul unei acţiuni politice decise “antistereotip” a fost posibil să se doboare şi să se demistifice prejudecăţile generate de populaţie în privinţa imigranţilor.

În Italia numai 75,2% dintre copiii intervievaţ i beneficiază de îngrijiri pediatrice, faţă de 84,5% în Spania. În clasificarea oraşelor cele mai dificile se evidenţiază Roma: aproape 4 familii din 10, 37,7% din eşantion, declară că au avut dificultăţ i de integrare (în Lazio se concentrează aproape 200.000 de români, dintr-un milion de rezidenţi în Italia. Sursa: Istat).

Pe al doilea loc e Milano (unde se află 25% dintre intervievaţi). La Torino e mai bine, numai 12% spun că au avut probleme. În mediul şcolar, trebuie evidenţiat că dacă pe de-o parte 93,5% dintre copii sunt înscrişi la şcoală, 10,7% au fost respinşi la şcoala primară. 12,3% dintre băieţi şi 10% dintre fete au pierdut unul sau mai mulţi ani şcolari din cauza fenomenului migratoriu. Grupul cu riscul cel mai mare este cel cu vârsta între 11 şi 13 ani: 2 copii din 10 sunt respinşi.