Mai multe firme de pompe funebre din zona Napoli plăteau bani unor angajaţi ai cimitirelor, medicilor care redactau certificate de deces fără măcar să vadă corpurile, infirmierilor care anunţau firmele despre decesele din spitale, dar şi persoane care se dădeau drept consuli, pentru a se interesa de decesele unor români sau albanezi.
Un scenariu nu doar sumbru şi deprimant, dar înainte de toate criminal, a fost evidenţiat de Procuratura din Napoli şi de oamenii de la Echipa Mobilă napolitană, care au descoperit o afacere extinsă cu morţi în care rezultau implicate câteva dintre cele mai importante firme din sector.
Pe 9 iulie, în cadrul unei anchete coordonate de procurorul Henry John Woodcock, a plecat valul de mandate de arestare: 45 de persoane, printre care angajaţi ai cimitirelor, medici legişti, patroni şi angajaţi ai firmelor de pompe funebre au ajuns în plasa investigatorilor pentru infracţiuni care merg de la asociere în scopul comiterii de infracţiuni la fals în documente oficiale şi corupţie.
Dintre cele 45 de persoane anchetate, trei au ajuns în închisoare, 15 în arest domiciliar şi 27 au obligaţia de semnătură. Persoanele care se află în închisoare sunt Gennaro şi Emanuel D'Abile, angajaţi ai firmei de pompe funebre Trombetta, şi Vincenzo Incornorato, angajat al unei alte firme de pompe funebre.
În anchetă figurează şi patronii unor cunoscute firme de pompe funebre napolitane precum Dominech, Villani, Bellomunno şi Montuoro. Corupţie la morgă Tabloul conturat de anchetă a dezvăluit un "fenomen răspândit de corupţie în rândul personalului angajat în cimitire şi în rândul infirmierilor din spitale". Firmele de pompe funebre plăteau mită atât funcţionarilor municipali care se ocupau cu cimitirele, cât şi infirmierilor.
Din organizaţie făceau parte şi câţiva medici de la Asl care se ocupau de constatarea deceselor şi de redactarea certificatelor de deces. Contra unor sume de bani, medicii primeau indicaţii prin telefon de la angajaţii pompelor funebre, pentru întocmirea certificatelor de deces, omiţând să vizioneze corpurile şi zădărnicind astfel obligaţia statului de a stabili cauza deceselor şi eventualele ipoteze de responsabilitate ale unor terţi.
Emisarii pompelor funebre abordau rudele persoanelor decedate încă din interiorul spitalelor. Aceste persoane staţionau în mod abuziv în morgile unor spitale purtând halate albe şi dându-se drept medici sau infirmieri. Profitând de epuizarea psihică a apropiaţilor persoanelor tomai decedate, le propuneau acestora funeralii la preţuri foarte mari. Uneori acest lucru era făcut chiar de infirmieri, contra unei sume de 100 de euro.
Angajaţi municipali ai serviciului de poliţie mortuară primeau, potrivit acuzaţiei, foloase necuvenite pentru a efectua înmormântări sau îngropări ale corpurilor. Toate sumele plătite în mod ilegal erau, potrivit anchetatorilor, contabilizate de firmele de pompe funebre în contul rudelor persoanelor decedate, cu titlul generic de "cheltuieli de înmormântare".
"Consulul Răzvan"
Cu ocazia morţii cetăţenilor străini, unul dintre anchetaţi se dădea drept funcţionar consular pentru a obţine veşti privind decesele şi pentru a acapara executarea funeraliilor. Alessandro Trombetta, patronul firmei cu acelaşi nume, este anchetat în stare de libertate pentru infracţiunea de uzurpare de calităţi oficiale.
În particular, după cum se deduce din ordonanţa de arest preventiv, bărbatul a telefonat pe 9 februarie 2010 carabinierilor de la unitatea din San Cipriano d'Aversa (Caserta) şi s-a prezentat ca funcţionar al consulatului ucrainean pentru a primi informaţii legate de un cetăţean de acea naţionalitate. Pe 16 februarie a utilizat aceeaşi stratagemă cu carabinierii de la unitatea din Padula (Salerno), cărora s-a prezentat a fi doctorul Roman de la consulatul României. Pe 15 martie, inculpatul s-a dat drept doctor Răzvan, tot de la consulatul României, cerând informaţii legate de un deces carabinierilor de la unităţile din Lusciano, Trentola Ducenta şi Aversa (Caserta). Pe 8 aprilie, în schimb, Trombetta i-a contactat pe militarii de la unitatea din Olbia prezentându-se drept funcţionar al consulatului albanez.
