Daniel Ţecu, preşedintele FADERE, federaţia unor asociaţii din diaspora, a participat la Congresul Românilor de Pretutindeni desfăşurat recent la Bucureşti, dar nu a candidat pentru vreo funcţie, cerând să se discute mai degrabă despre problemele românilor din străinătate. Este singurul delegat (a reprezentat Spania) care a cerut să nu se aleagă Consiliul Diasporei, în lipsa unui statut şi a unor reguli clare.
Într-un comunicat de presă, FADERE acuză că procedura de înscriere a delegaților la Congres nu a fost respectată, iar alegerile au fost manipulate de organizatori, diaspora fiind „scârbită de toate aceste murdării cu iz dâmbovițean.”
”E inadmisibil să înființezi un Consiliu, fără să existe un regulament de funcționare. Întreaga acțiune a fost o risipă de bani publici pentru mofturile deputatului Aurelian Mihai și a senatorului Ovidiu Iane. Cerem Parlamentului României să nu voteze acest Consiliu pentru că este nereprezentativ și nelegal ales”, este poziția FADERE.
Daniel Ţecu a acordat un interviu pentru Cotidianul, în care explică nemulţumirile faţă de Congres:
”Eu cred că acest Consiliu care a fost ales este rezultatul manipulării unui grup de politicieni din cele două partide mari, PNL şi PSD. Și cred că fac rău diasporei. Niciodată n-am văzut diaspora mai ruptă ca astăzi. Cert este că diaspora este ruptă de acest Congres. Mi-ar fi plăcut ca diaspora să fie unită de acest Congres, nu s-o rupă”, a explicat Ţecu principala consecinţă a organizării defectuoase a unui eveniment de la care mulţi aveau speranţa că va însemna un debut al unei colaborări cu rezultate între oficialii de la Bucureşti şi românii de pretutindeni.
”E o ruşine pentru noi să treacă două zile în care nici un minut să nu fie dedicat românilor. Păi, cum să fiu eu reprezentatul românilor, dacă eu nu încerc să rezolv problemele lor?”, afirmă liderul FADERE.
Care sunt însă problemele reale ale românilor de pretutindeni despre care ar fi trebuit să se discute? Daniel Țecu vorbeşte despre relaţia cu consulatele şi ambasadele – mergând până la nevoia reducerii birocraţiei şi costurilor pentru eliberarea unor acte necesare precum cărţile de identitate (în prezent cei care au nevoie de astfel de documente sunt nevoiţi să îşi ia concedii şi să vină să stea în România o perioadă, până la eliberarea actelor); situaţia dramatică a copiilor lăsaţi acasă care ajung să se sinucidă de dorul părinţilor plecaţi la muncă în străinătate; pericolul reducerii alocaţiilor pentru copii în urma unor semnale din Austria şi Marea Britanie care au solicitat micşorarea la nivelul din România, deşi copiii locuiesc în diferite ţări ale Uniunii Europene unde nivelul de trai este diferit de cel de acasă; accesarea de fonduri europene pentru integrarea romilor; dificultăţile pe care le au românii din ţară care doresc să îşi înmormânteze acasă, creştineşte, rudele decedate în condiţii dramatice, în străinătate. Un alt subiect abordat în interviu se referă la numărul extrem de mic al românilor care s-au înscris până acum să voteze prin corespondenţă, precum şi al celor care ştiu să profite de noile reglementări legislative şi pot cere să înfiinţeze noi secţii de votare dacă există 100 de solicitări dintr-o localitate.
Despre relaţia românilor cu funcţionarii din Uniunea Europeană, preşedintele FADERE declară: ”Există trei tipuri de abuzuri pe care statul român le poate ignora, dar ele există. Cine îşi imaginează că un român este primit în străinătate cu braţele deschise, se înşeală”. Angajatorii profită de vulnerabilitatea românilor care acceptă să lucreze mai mult şi în condiţii mult mai proaste, afirmă Ţecu.
Statul român ar trebui să aibă tot timpul contact cu autorităţile unde există comunităţi de români şi să trateze problemele acestora. Preşedintele, prim-ministrul ar trebui ca înainte de orice să planifice întâlniri cu comunităţile de români şi să facă o listă a obiectivelor şi problemelor semnalate pe care apoi, la întâlnirile bilaterale, să le semnaleze cerând rezolvarea lor.
Românii ştiu să-şi apere drepturile? Sunt organizaţi şi colaborează cu oficialităţile statelor în care trăiesc? ”Dacă românii ştiu? Eu cred că ar trebui să se implice mult mai mult. Cred că ar trebui să se implice şi în politica ţării respective. Durerea cea mai mare este că românii ceilalţi, pe deasupra faptului că avem candidaţi puţini, care ar trebui să se strângă pentru că, în sfârşit, au acest pol care reuşeşte să se ridice şi să fie candidat, nu fac acest lucru. Nu pot să-i înţeleg. Românii nu sunt solidari cu poporul lor! Românul este un om inventiv, muncitor, dar când apare o chestiune de invidie este dispus să trădeze”.
Citiți și:
„Congresul pocăiţilor” – Diaspora, închisă în curtea Domnului
Consiliul Diasporei, în ilegalitate: desfiinţarea şi banii înapoi!
