«Cerem guvernului României o Ordonanţă de Urgenţă care să clarifice condiţiile de participare la Congresul românilor de pretutindeni». Este una dintre cele mai importante concluzii la care au ajuns reprezentanţii asociaţiilor de români, reuniţi la Roma marţi, 9 septembrie, pentru a discuta despre alegerea celor care vor reprezenta Italia la acest Congres.
La Roma a avut loc, la iniţiativa mai multor voluntari din comunitatea românească (în primul rând Carmen Scorţanu, de la Asociaţia „Stindardul geto-dacic” din Parma), prima întâlnire de lucru, pentru a se discuta despre participarea delegaţiilor la Congresul Românilor de pretutindeni. Întâlnirea a avut loc la Sala de Conferinţe ENASCO (Via del Melangolo, 26) şi a durat circa 4 ore şi jumătate.
Au participat circa 40 de reprezentanţi a românilor, dar şi persoane care nu fac parte din vreo asociaţie, dar care sunt interesate de Congres.
Întâlnirea era necesară întrucât se apropie Congresul, anunţat pentru 30 noiembrie, dar nu se ştie cum vor fi desemnaţi „congresmanii”. Legea 299/2007, privind „sprijinul acordat românilor de pretutindeni”, este foarte telegrafică: «În scopul întăririi legăturilor cu românii de pretutindeni, anual se organizează sub egida Parlamentului României, în ţară sau în străinătate, Congresul Românilor de Pretutindeni (…).
Convocarea Congresului Românilor de Pretutindeni se realizează de birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin D.R.R.P., iar cheltuielile privind organizarea şi desfăşurarea Congresului Românilor de Pretutindeni se asigură din bugetul Camerei Deputaţilor.» Cine are dreptul să participe? Legea prevede dreptul „românilor de pretutindeni de a participa la Congresul Românilor de Pretutindeni”.
Pe pagina de Facebook a evenimentului s-au adunat diverse contribuţii. Mihaela Şinca, preşedinta asociaţiei „Urmaşii lui Neagoe Basarab” din Lazio, scrie: „În privinţa desemnării delegaţilor „italieni” la acest Congres, va trebui să facem o schimbare radicală şi să trimitem la Bucureşti persoane care să ne reprezinte cu demnitate şi cu dăruire, să lupte pentru drepturile noastre, evitând „oportuniştii” care în ultimii ani şi-au croit diverse comitete de afaceri personale exploatând dorul nostru de ţară şi lupta pentru integrare şi supravieţuire într-un mediu deseori neprielnic!”.
Simona Cecilia Crociani Baglioni Farcaş, de la asociaţia „Italia-Romania: Futuro Insieme”, a vorbit despre cine poate face parte din comitetul de organizare al întâlnirii, pentru că deja au apărut critici cu privire la lipsa de calitate a organizatorilor: „Oricine poate face parte din comitetul organizatoric; în cadrul întâlnirii de pe 9/9/2014, ca şi în cele următoare, vom desemna un moderator şi un secretar; vom discuta, de asemenea, şi aspectele organizatorice legate de desfăşurarea procesului de votare.
Procesul de selectare a delegaţilor la Congres, aşa cum scrie MAE, va trebui „să se ghideze după principii democratice care să ia în considerare reprezentativitatea legitimă şi proporţionalitatea”. De aceea, consider că alegerea internă (în Italia) a reprezentanților comunității on line va fi mai mult decât binevenită, ținând cont de timpul extrem de scurt de care dispunem, pentru organizarea unor alegeri bazate pe secţii de votare etc. după sistemul tradiţional de alegeri. Spre exemplu, cine are drept de vot ? cine are dreptul de a candida? (…)”
Întrebări legitime, deci, având în vedere lipsa de detalii din lege.
Au participat la întâlnire reprezentanţi ai unor asociaţii din Lazio, Toscana, Emilia Romagna, între care persoane cunoscute în comunitate – Ştefan Stănăşel, Leontin Cojocea, Gabriel Pîrjolea, Eugen Terteleac, Lorenzo Prundeanu, Dorin Briciu, Florin Benzar, Mioara Moraru, Dana Mihalache, Constantin Şorici, Alexandru Neacşu, Monica Mitrică, Dorin Coman, etc.) – dar şi alte persoane dornice de a munci în folosul celorlalţi. De la Ambasada României au asistat Ovidiu Pufu şi Laviniu Enii.
Concluzia întâlnirii a fost că legea permite ORICĂRUI român să participe la Congres, de aceea ar fi inutilă o alegere sau desemnare a unor reprezentanţi, fără o bază legală. S-a constituit un Comitet ad-hoc al comunităţii, care va cere guvernului României să reglementeze prin Ordonanţă de Urgenţă participarea la acest Congres. Practic, să emită normele metodologice. Toţi participanţii au fost de acord să semneze rezoluţia finală şi scrisoarea către Guvernul României.
C.V.,S.C.