Menu
in

Cea mai bună traducere a imnului

La începutul lunii octombrie, Gazeta Românească a lansat un apel adresat scriitorilor români stabiliţi în Italia, dar şi italienilor care cunosc limba română, pentru a găsi cea mai bună traducere în a imnului României.

 

Apel pentru traducerea imnului României în limba italiană

Pe internet există diferite traduceri ale imnului, dar niciuna din versiuni nu reuşeste să transmită cu fidelitate limbajul arhaic şi solemn al versurilor scrise de Andrei Mureşan. Iniţiativa noastră a provocat multe reacţii. Am primit felicitări de la mulţi românii din Peninsulă, dar şi de la mulţi italieni care ne cunosc limba şi tradiţiile.

Au fost şi cititori care au criticat iniţiativa. “Cred că Gazeta Românească propune un lucru deosebit. Totuşi, imnul României este şi trebuie să rămâna unic. Este bilanţul istoriei, cuvintele sale sunt greu de tradus. Înţelesul uneori arhaic al strofelor nu ar fi înteles, nu ar ajunge la suflet asa cum ajunge la inima ta de roman. Te patrunde şi te infioară”.

Un alt cititor ne-a spus că imnul ar putea fi tradus bine doar de către un italian: “Cum ar putea un român, care nu e în stare să traducă în limba lui Dante nici măcar un contract, să se poată gândi că poate transpune în frumoasa noastră limbă, imnul românilor?”

Printre numeroasele versiuni sosite la redacţie, am ales să o publicăm pe cea a Deborei Saso, o tânără din Florenţa în vârstă de 25 de ani. “Nu sunt o traducătoare profesionistă şi nici o scriitoare, dar iniţiativa voastră mi s-a părut extrem de interesantă şi, simţindu-mă legată de cultura voastră din motive afective, am decis să îmi aduc şi eu contribuţia”. Debora ne-a povestit primul ei impact cu România, o ţară de care a rămas plăcut impresionată: “Vara trecută am vizitat pentru prima oară România şi mi-a plăcut mult. Sper să mă pot întoarce într-o bună zi, pentru că mi-au rămas atât de multe lucruri de văzut şi atâtea persoane speciale de cunoscut”.

În ceea ce priveşte traducerea, Debora Saso ne-a explicat că a încercat să respecte în primul rând intenţia autorului imnului, chiar dacă uneori a trebuit să se îndepărteze de textul original şi să evite treducerea cuvânt cu cuvânt. “Am făcut atât traducerea celor patru strofe care se cântă în ocaziii oficiale, cât şi cea integrală. Am folosit cunoştinţele mele de limba română şi dicţionarele online care îmi ofereau sinonime ale cuvintelor căutate”.

Rezultatul, continuă Debora Saso, “nu este o traducere ad litteram, ci o traducere poetică, prin care am încercat să exprim gândurile autorului, printr-un limbaj care ar fi putut fi unul de epocă şi în acelaşi timp în concordanţă cu ceea ce aţi cerut, adică un limbaj solemn şi arhaic, inspirându-mă din cunoştinţele mele de literatură italiană, din liceu.”

Autoarea ţine să precizeze că “fiecare cuvânt în parte a fost cântărit şi folosită intenţionat în context, nimic nu a fost lăsat la întâmplare”. Un exemplu? În loc de cuvântul “somn”, din expresia “somnul cel de moarte”, a folosit cuvântul “uitare”, pentru a reda ideea originală a lui Mureşan, aceea că românii nu trebuie să-şi uite rădăcinile.

Un alt exemplu este cel legat de traducerea cuvântului “preoţi” din versul “Preoţi, cu crucea-n frunte! căci oastea e creştină”: «Am folosit cuvântul “padri”, pentru că “preot” are un sens cam dur, dacă îl folosim în acel context, în limba italiană. Mai mult, noi ne adresăm unui preot cu apelativul “padre”.»

Debora, în încheiere, doreşte să explice de ce a îmbrăţişat iniţiativa publicaţiei noastre şi a acceptat să lucreze la elaborarea unei traduceri: “Nu sunt o profesionistă, am făcut-o pentru că îmi iubesc limba şi îmi place România. Mărturisesc că aş fi vrut să schimb şi unele semne de punctuaţie, pentru că mi se pare că unele pauze sunt cam lungi. Am fi obţinut un ritm mai bun al lecturii, dar, nefiind un text poetic, am preferat să respect punctuaţia originală”.

Miruna Căjvăneanu

Imnul României în limba italiană

 

Destati, romeno!
(versione integrale)
 
Destati, romeno, dall’oblio della morte,
In cui t’inabissaron i tiranni barbari!
Adesso o mai più forgia la suprema sorte,
Alla cui si pieghin pur i nemici tuoi brutali!
 
Adesso o mai più diam al mondo prova
Che ‘n queste mani scorra ancor il sangue romano,
E che con fierezza negli animi nostri custodiam un
nome
Trionfator in battaglia, il nome di Traiano!
 
Alza lo sguardo e guardati attorno,
Sui monti come fusti a migliaia i valorosi;
In guardia come lupi nella tana attendon un comando,
Vecchi, uomini, fanciulli, giovani, dai monti e dai
campi!
 
Mirate, Spiriti Magni, Mihai, Ştefan, Corvine,
Il popolo romeno, la vostra stirpe,
Con braccia armate, con l’ardor vostro nelle vene,
“Vita da liberi o morte!” sta gridando.
Su voi si riversò la malevola invidia,
 
E la cieca contesa a Milcov e nei Carpazzi!
Ma noi, pervasi ‘n spirito di libertà santa,
Promettiam che sempre ci sosterrem come fratelli!
Una madre, vedova di Mihai il Grande,
 
Pretende oggi dai figli suoi una man d’aiuto,
E con gli occhi ‘n lacrime chiunque va imprecando,
Poiché pericolosamente traditori diverrebbero!
Folgorati cadon, tra fulmini e zolfo,
 
Fuggir chiunque vorrà dal glorioso loco,
Quando la patria o la madre, con l’affranto cor,
Chiederà di far fronte al fuoco e alla spada!
Non bastò la barbara lama della Mezzaluna,
Le cui mortal ferite ancor oggi sentiam;
 
Adesso anche la frusta si insidia nelle secolari terre,
Ma testimone ci è il Signor che vien e non vediam!
Non bastò il dispotismo con la cecità sua,
il cui giogo da secoli come bestiame portiam;
Adesso anche i malvagi cercan, con miope superbia,
Di strappar la lingua nostra, che nemmen esanimi
cederem!
 
Romeni di ogni parte, adesso o mai più
Unitevi allo scopo, unitevi nel sentimento!
Gridate a tutto il mondo che il Danubio sottratto fu,
Con la forza e l’inganno, con intrighi e complotti!
 
Padri co’ in fronte la croce! giacché cristiana è la
milizia,
Libertà è il motto e santissima la missione loro,
Meglio perir battendosi, con assoluta gloria,
Ch’esser ancor schiavi nella terra nostra atavica!
Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 1 In medie: 5]
Exit mobile version