Comisarul pentru muncă şi afaceri sociale al UE, Laszlo Andor va trimite scrisori către statele membre ale căror justificări privind menţinerea restricţiilor pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, nu sunt întemeiate. „Voi continua să le cer celor 9 state să ridice restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari. Unele dintre notificări au fost superficiale şi de aceea am cerut explicaţii suplimentare de la câteva state membre”, a spus Andor, care a adăugat că „în absenţa unor argumente solide ţările respective ar trebui să-şi liberalizeze total piaţa forţei de muncă pentru români şi bulgari, înainte de finalul lui 2013.”
Comisarul Andor a făcut aceste declaraţii în cadrul reuniunii miniştrilor muncii şi afacerilor sociale din UE. El a prezentat o informare cu punctele de vedere ale celor nouă state care menţin restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari până la finalul lui 2013 (Marea Britanie, Irlanda, Germania, Belgia, Franţa, Luxemburg, Malta, Olanda şi Austria) .
Argumente superficiale
Prima ţară dintre cele ce aveau în vigoare până la 31 decembrie 2011 restricţii pentru lucrătorii români şi bulgari şi care au notificat Comisia a fost Marea Britanie, la 24 noiembrie, fiind urmată de Irlanda (15 decembrie), Germania (21 decembrie), Belgia, Luxemburg, Malta, Austria (22 decembrie), Franţa şi Olanda (23 decembrie). La finalul anului trecut, toate cele nouă state au oferit executivului comunitar explicaţii privind evaluarea asupra unei ”perturbări grave a pieţei forţei de muncă sau a pericolului unei astfel de perturbări”.
În actualul context, este evident că executivul comunitar consideră că unele dintre cele nouă ţări menţionate care au invocat ”perturbări grave ale forţei de muncă” au oferit argumente superficiale, care nu se susţin prin date statistice. Un raport al CE publicat în luna noiembrie arată că impactul negativ al prezenţei lucrătorilor români şi bulgari pe piaţa forţei de muncă din UE-25 a fost minim.
Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la UE permite ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor din România şi Bulgaria pe pieţele lor de forţă de muncă pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a muncii în UE.
Perioada de tranziţie generală de şapte ani este împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). În decursul acestei perioade, o clauză de salvgardare permite unui stat membru să reintroducă restricţiile dacă există perturbări grave pe piaţa forţei de muncă sau pericolul acestora (aşa cum a procedat Spania la 22 iulie 2011). Măsurile tranzitorii se vor încheia în mod irevocabil la 31 decembrie 2013.
Spania, caz separat
Un altfel de caz este cel al Spaniei, care a decis la 22 iulie să suspende unilateral legislaţia europeană privind libera circulaţie a lucrătorilor români, ca urmare a unei perturbări grave generalizate a pieţei forţei de muncă şi a cerut Comisiei, aşa cum prevede clauza de salvgardare, să declare suspendată legislaţia UE în domeniu. Executivul UE a aprobat cererea Spaniei la 11 august, autorizând ţara să restricţioneze temporar accesul pe piaţa internă a forţei de muncă pentru lucrătorii români până la 31 decembrie 2012, ca urmare a unei perturbări grave a pieţei muncii, caracterizate de o rată a şomajului record în UE şi de o încetinire a redresării economice.
întrucât autorizarea de către CE a reintroducerii restricţiilor potrivit clauzei de salvgardare este valabilă până la 31 decembrie 2012, Spania nu trebuie să notifice Comisia încă o dată în legătură cu perturbările grave ale pieţei muncii sau cu pericolul unor astfel de perturbări. Restricţiile reintroduse nu se aplică cetăţenilor români care erau deja activi la 22 iulie 2011 pe piaţa spaniolă a forţei de muncă sau care erau înregistraţi ca fiind în căutarea unui loc de muncă de către Serviciile publice spaniole pentru ocuparea forţei de muncă.
Comisarul Andor a precizat că unul din motivele invocate de unele dintre statele ce menţin restricţiile este invocarea unor „perturbări grave ale forţei de muncă” , pe care le consideră drept argumente superficiale, care nu se susţin prin date reale ale Comisiei Europene.