Mozaicuri antice, terme şi 59 de morminte: descoperirea a fost făcută la Ostia, lângă Roma, pe şantierul unde începuse construcţia unei biserici ortodoxe româneşti. A ieşit la lumină o comoară arheologică, dar lucrările la biserică s-au întrerupt. Părintele Gheorghe Militaru speră să fie reluate la sfârşitul anului.
Trebuiau să fie lucrările pentru construirea unei biserici ortodoxe române, au devenit o descoperire arheologică de tot respectul. În cartierul Casal Bernocchi, pe via Ostiense, au ieşit la lumină un mausoleu din secolul I după Hristos, un complex termal cu pavimente din mozaic şi o necropolă bine conservată. Săpăturile au fost realizate cu ocazia începerii şantierului la Biserica Ortodoxă a Intrării Domnului în Ierusalim, finanţată de comunitatea românească. La săpături au lucrat voluntar mulţi români.
Totul a început odată cu achiziţionarea zonei verzi de către comunitate, cu obiectivul de a construi o biserică ortodoxă. ”În Municipiul X comunitatea română numără circa 1.500 de persoane”, a explicat părintele Gheorghe Militaru pe timpul unei conferinţe de presă pentru prezentarea vestigiilor arheologice împreună cu directorul Departamentului de Arheologie, Francesco Prosperetti. „Ştiam că în această zonă puteau fi prezente vestigii romane”, explică Renato Sebastiani, arheolog al Departamentului de Arheologie din Roma. Şi de fapt, la scurt timp după experţii au găsit rămăşiţele unei întregi aşezări rurale romane care acoperă o perioadă cuprinsă între secolele I şi V de după Hristos ”cu complexă stratificare şi interpretare, dar în stare bună de conservare”.
Aria arheologică a restituit un mausoleu, un complex termal cu paviment din mozaic şi o necropolă cu 59 de morminte. Mausoleul este caracterizat de două faze istorice: prima databilă din secolele I-II d.H. şi a doua din secolul IV d.H. Acestei a doua faze îi aparţine şi unica amprentă de picior desculţ găsită, probabil a unui tânăr care lucra la construirea mausoleului. Termele conţin mozaicuri: «Este încă devreme să spunem dacă aceste terme aparţineau unei aşezări sau unei vile – afirmă arheologul Renato Sebastiani – ştim însă că de-a lungul drumului dintre Roma şi Ostia erau multe structuri productive pentru serviciile de navigaţie ale Tibrului, şi zonele de staţionare erau foarte frecvente. Aceste terme ar putea fi una dintre aceste zone de staţionare».
În ce priveşte necropola, antropologul Paola Catalano a efectuat analize asupra a 59 de schelete găsite în conexiune anatomică, care au permis datarea în secolele III-IV d.H. Indivizii îngropaţi aveau toţi o vârstă între 20 şi 40 de ani şi un stil de viaţă modest, probabil aparţinând clasei mijlocii.
Citește mai multe despre construcția bisericii:
Proiect modificat
În urma descoperirii a fost necesar să se revadă proiectul iniţial al bisericii, care acum va fi construită cu dimensiuni reduse faţă de original. Rămăşiţele Mausoleului ar putea fi înglobate şi valorizate în interiorul unei structuri adiacente bisericii.
”La final a fost găsită compatibilitatea prin alegerea de a lăsa liberă o porţiune de sol mai mare faţă de proiectul original – spune Prosperetti”.
Potrivit legii, cercetările preventive trebuie să fie finalizate de proprietarul privat al zonei, în cazul acesta comunitatea română. Ei sunt cei care au finanţat lucrările de găsire: «Pentru noi a fost o mare probă de sacrificiu financiar – spune părintele Gheorghe – însă voinţa Domnului ne-a făcut să descoperim o comoară care pentru biserică nu poate fi decât importantă în timp».
Pentru a ajuta arheologii, preotul a participat personal la săpături. Acestuia i s-au alăturat mulţi conaţionali.
«Aici veneau 20 de persoane pe zi – spune – şi toate aveau deja experienţă în alte săpături. Lucrau în mod voluntar, deoarece ţineau la construirea bisericii lor». Poate acum vor primi şi o recunoaştere. ”O diplomă” care să le poată atesta experienţa. «A fost o muncă colectivă – ţin să spună Sebastiani şi Alessandro D’Alessio, arheologul de la Departamentul de Arheologie responsabil cu săpăturile – lucru care dăruieşte un element în plus: acest loc se configurează ca spaţiu de agregare în care istoria se leagă peisajului şi societăţii actuale». Pentru încheierea lucrărilor bisericii, odată obţinută autorizaţia din partea Departamentului de Arheologie, «sperăm să primim undă verde de la Primărie până la Crăciun», spune părintele Gheorghe.
Pe timpul săpăturilor, sub o piatră a fost descoperită şi amprenta unui picior desculţ, «care aparţine probabil unui tânăr roman care lucra la un mormânt», povesteşte părintele Gheorghe. Un picior desculţi care ”te face să înţelegi cât de săraci erau”, presupune preotul. De fapt, «aceasta era o comunitate modestă, dar nu foarte săracă», adaugă Renato Sebastiani. «Aceste surprize au o mare surpriză evocatoare – explică – pentru că putem să ne imaginăm mai bine acest roman antic».
Proiectul bisericii parohiale a Parohiei Ortodoxe Române „Intrarea Domnului în Ierusalim” din Ostia, păstorită de pr. Gheorghe Militaru, datează din 2012. Biserica va avea o structură în formă de cruce latină cu absida îndreptată către est şi cu şapte cupole aurite.
Lotul de teren pentru construcţie are un perimetru de aproximativ un hectar. Conform planului iniţial, biserica va avea o suprafaţă totală de 700 de mp. Dedesubt va fi plasat auditoriul, cu 200 de locuri pe scaune. În plus, pe lângă edificiul în care vor locui parohul şi sacerdoţii va fi construită o clădire pentru a veni în întâmpinarea nevoiaşilor români. “Il Messaggero” a scris, la momentul aprobării proiectului, că biserica va costa 16 milioane de euro şi Episcopia Ortodoxă urmează să fie ajutată financiar, pentru realizarea proiectului, atât de Statul român, cât şi de administraţia Romei.
