Poliția de frontieră română îi bate la sânge pe migranții prinși că vor să treacă ilegal granița, acuză o organizație pentru drepturile omului din Belgrad. Acuzațiile, prezentate pe larg de Euronews, sunt documentate și de fotografii cu migranți bătuți.
La 19 august, șase sirieni și un egiptean bat la ușa unui ONG din Belgrad pentru a cere ajutor. Ei spun că au fost respinși violent înapoi în Serbia de către grănicerii români. Unul dintre ei este fără un picior, amputat. El spune că ofițerii români i-au folosit propriile cârje pentru a-l bate.
Apoi este povestea unui alt grup de migranți, care a ajuns în tabăra de migranți din Subotica, în Serbia, traversând Turcia, Grecia și Albania. Încearcă să treacă granița cu România, dar este interceptat grație utilizării camerelor termice. Se apropie grănicerii în uniforme întunecate. Cel mai înalt dintre agenți ține un bici în mâna dreaptă, începe să-i lovească pe nefericiți.
Ei au experimentat deja împușcăturile poliției maghiare, dar nu s-a întâmplat să fie biciuiți, spun ei. Unul dintre ei aproape a pierdut un ochi.
Mărturiile colectate de diferite ONG-uri de-a lungul frontierei dintre Serbia și România, toate indică aceeași direcție: și poliția de frontieră română – precum și cele din alte țări de-a lungul rutei balcanice – folosește violența împotriva migranților.
În noaptea de 15 septembrie, la granița dintre Serbia și România, refugiații palestinieni au fost bătuți brutal de poliția de frontieră română, care i-a trimis apoi înapoi în Serbia – cu ajutorul bastoanelor. Poliția i-a bătut în timp ce refugiații zăceau la pământ.
La granița cu România – de-a lungul Dunării și mai sus, în provincia autonomă sârbească Voivodína – bătăile, indimidările și respingerea contrară dreptului comunitar sunt acum zilnice.
Aceasta este noua frontieră fierbinte a rutei balcanice.
Numerele exacte sunt imposibil de găsit. Un ONG sârb estimează că „cel puțin cincizeci” de persoane sunt aduse cu forța înapoi din România în Serbia în fiecare zi; un altul vorbește despre o medie de aproximativ 400-600 pe săptămână.
Și Financial Times a abordat problema în martie anul trecut.
Cabluri și bastoane folosite pentru bătaie, se utilizează șocuri electrice, focuri de armă trase în aer.
Unii migranți vorbesc despre „comenzi” ale unor agenți îmbrăcați în negru, cu măști sau cagule pe față, pentru a nu fi recunoscuți.
În iunie anul trecut, Mohamed, un iranian, a încercat să se întoarcă în România, unde i s-a refuzat azilul.
Călătorește cu doi amici. Este ora 2 dimineața și sunt interceptați la graniță de agenți români. Telefoanele sunt confiscate, spune Mohamed, iar când autoritățile ghicesc din fotografii că doi dintre migranți au o relație homosexuală, polițiștii încep să-i insulte și să-i lovească la spate cu bucăți de lemn. De asemenea, îi bat și când cad la pământ, fără să evite loviturile la cap.
Multe dintre incidentele controversate incluse în această hartă sunt colectate de Rețeaua de monitorizare a violenței la frontieră (BVMN). Pe site-ul Bvmn există o bază de date cu toate cazurile de violență ale poliției de la frontierele externe ale Uniunii Europene.
Poliția de frontieră română neagă orice violență
Habil, un palestinian, timp de două luni a încercat să treacă pe jos frontiera sârbă cu Ungaria și România în fiecare săptămână. Într-o zi, călătorind cu sirieni și libieni, este găsit de polițiști români. Agenții confiscă grupului de la 300 la 500 de euro, spune el, apoi îi înconjoară și îi bat cu bastoane pe spate și brațe.
Purtau uniforme negre și un fel de ciorap negru asemănător unei cagule pe față, cu o deschidere pentru ochi. Din nou, telefoanele sunt complet distruse.
Povești precum cele ale lui Mohamed sau Habil nu reușesc să treacă granița sârbo-română, la fel ca migranții care le spun. Acest lucru este confirmat de Laurențiu Colintineanu, un jurnalist local: în România pur și simplu nu auziți despre asta.
Organizațiile românești care colaborează cu UNHCR pentru a ajuta victimele traficului de persoane, precum GTR – Generația Tânără Română sau Consiliul Național Român pentru Refugiați (CNRR), nu sunt conștiente de violența de la frontieră.
Poliția de frontieră română, contactată de Euronews, neagă orice acțiune greșită și scrie că „toate acțiunile întreprinse de polițiștii de frontieră români împotriva migranților care se găsesc acționând ilegal la frontieră trebuie efectuate în conformitate cu legislația națională și internațională din vigoare, inclusiv respectarea drepturilor omului „.
De ani de zile, agenții români au fost echipați cu echipamente sofisticate de vizionare la distanță pentru a preveni traversările ilegale, atât ziua cât și noaptea.
În Serbia, are loc un fel de ping pong: migranții care nu pot trece o frontieră încearcă să treacă alta. Provincia Voivodína devine un pic ca Calais în Franța, dar la o scară mai mare.
În primele șapte luni ale anului 2020, a indicat inspectoratul general al poliției de frontieră română, 1.823 migranți au fost „găsiți la granița cu Serbia în timp ce încercau să intre ilegal în țară”.
Legislația comunitară nu permite respingeri nejustificate cu o dispoziție scrisă a autorității judiciare, fără garanții procedurale, fără posibilitatea migranților de a face apel legal împotriva deciziei. Dar, mai presus de orice, niciun migrant nu poate fi privat de dreptul de a solicita azil: expulzarea acestuia înainte de a-i da acces la procesul procedural este ilegală.
