Lucrătorii în construcţii din Roma şi provincie nu prea cunosc semnele iniţiale ale carcinomului cavităţii bucale (50%), şi o rată ridicată de obiceiuri potenţial dăunătoare pentru sănătatea gurii, precum fumatul (43,8%) şi consumul de alcool (57%).
Pe lângă aceasta, 18,6% din eşantion are un diagnostic de patologii ale cavităţii orale, printre cele mai comune: cheratoza actinică labială (2,9%), obiceiul de automuşcare (2,5%), stomatita nicotinică (2,3%), limba fisurată (1,88%), fibromul traumatic şi ulcerul traumatic (1,46%).
Este fotografia suprinsă de proiectul de cercetare pilot care a luat fiinţă din colaborarea dintre Inail şi Departamentul de Ştiinţe odontostomatologice şi maxilo-faciale de la Universitatea Sapienza din Roma, care a testat sănătatea cavităţii bucale a 677 de lucrători în construcţii din Roma şi provincie de diferite etnii, cu o prevalenţă a subiecţilor de origine europeană (în majoritate români şi albanezi) şi italiană.
Studiul, prezentat pe 25 iunie la Sapienza cu ocazia zilei dedicate prevenţiei şi terapiei carcinomului cavităţii bucale, evidenţiază nivelul bun de cunoaştere din partea acestei categorii de lucrători, expusă unor factori de risc oncologic, a igienei orale în general şi a tumorii cavităţii bucale în particular, dar slaba cunoaştere a semnelor bolii.
„Răspunsurile lucrătorilor la chestionar – explică la Adnkronos Salute Antonella Polimeni, profesor de Stomatologie pediatrică la Universitatea Sapienza din Roma – au scos în evidenţă o discretă cunoaştere a tumorilor maligne ale gurii, a factorilor de risc şi a măsurilor de prevenţie de adoptat, cu un procent de răspunsuri corecte de peste 50% la toate întrebările”.
Însă nu ştiu să recunoască semnele iniţiale ale bolii. „În mod contrar – adaugă Polimeni – lucrătorii examinaţi au demonstrat o slabă cunoaştere a semnelor iniţiale ale neoplaziei, cu un procent de răspunsuri mai mic de 50% şi cu o diferenţă statistic semnificativă faţă de cele precedente. Gradul de instrucţie, pe lângă aceasta, nu a influenţat rezultatul studiului nostru, aşa cum se deduce din confruntarea răspunsurilor corecte date de italieni (nivel mai redus de instrucţie) şi europeni (nivel mai ridicat de instrucţie).”
Fumatul şi alcoolul
Privind datele legate de obiceiurile riscante ale populaţiei studiate, a fost observată o rată ridicată de obiceiuri potenţial dăunătoare pentru sănătatea orală, precum fumatul (43,8%) şi consumul de alcool (57%).
Aceste procente cresc dacă se includ în categoriile sus-menţionate foştii fumători (72,5 % din total) şi consumatorii ocazionali de alcool (84,5% din total). Studiul Inail-Sapienza a evaluat frecvenţa condiţiilor potenţial neoplastice.
„Rezultatele obţinute au arătat o semnificativă asociere între fumat şi prezenţa de condiţii potenţial neoplastice, care rămânea semnificativă chiar şi incluzând categoria de foşti fumători”, subliniază studiul.
În ceea ce priveşte în schimb consumatorii de alcool, asocierea cu prezenţa de condiţii potenţial neoplastice „a rezultat nesemnificativă atât în confruntarea dintre consumatorii de alcool şi abstinenţi cât şi în cea dintre consumatori moderaţi şi abstinenţi”, specifică studiul.
Agenţii cancerigeni
„Unicul studiu efectuat în Italia disponibil în literatura de specialitate privind tema posibilei asocieri dintre carcinomul bucal şi expunerile profesionale datează din 1991 – avertizează Polimeni. Printre diferiţii agenţi cancerigeni luaţi în examinare, a fost găsită o asociere din punct de vedere statistic semnificativă numai pentru azbest şi formaldehidă întrucât, având în vedere numărul redus de cazuri evaluate (103), nu a fost posibil să se evidenţieze alte probabile corelaţii scoase în evidenţă de alte studii, cum ar fi de exemplu cea dintre carcinogeneza bucală şi pulberile din lemn.
Acest proiect pilot – observă – face parte dintr-o campanie informativă mai amplă adresată lucrătorilor din construcţii pentru a se începe să se evalueze incidenţa de condiţii potenţial oncologice”. Potrivit lui Polimeni „dezinformarea, datorată absenţei unei culturi de prevenţie de bază, deseori îi împiedică pe subiecţii în mod potenţial sub risc să se supună unor vizite periodice care ar putea evita apariţia unor complicaţii foarte grave.
Nu trebuie de fapt să uităm – aminteşte – că tumorile bucale tratate în stadiul I sau II sunt caracterizate de o supravieţuire de 5 ani cuprinsă între 70% şi 90% şi că gestionarea lor este de obicei rapidă, facilă şi eficientă, cu rezultate favorabile în termeni de calitate a vieţii pentru pacient şi de reducere a costurilor pentru comunitate”.
